INSPECTORÁT, inspectorate, s. n. 1. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unor unități subordonate; localul în care funcționează un asemenea serviciu. 2. Funcția de inspector; perioadă de timp în care cineva își exercită această funcție. – Din fr. inspectorat.

INSPECTORÁT, inspectorate, s. n. 1. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unor unități subordonate; localul în care funcționează un asemenea serviciu. 2. Funcția de inspector; perioadă de timp în care cineva își exercită această funcție. – Din fr. inspectorat.

INSPECTORÁT, inspectorate, s. n. 1. Serviciu într-o instituție centrală sau cu rol conducător, care are sarcina de a inspecta activitatea serviciilor subordonate; localul în care funcționează acest serviciu. 2. Funcția de inspector; perioadă în care cineva exercită funcția de inspector.

inspectorát s. n., pl. inspectoráte

inspectorát s. n., pl. inspectoráte

INSPECTORÁT s.n. 1. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unităților în subordine; localul unde este instalat un astfel de serviciu. 2. Funcția, serviciul de inspector. [Cf. fr. inspectorat].

INSPECTORÁT s. n. 1. serviciu având sarcina de a inspecta activitatea unităților în subordine; localul unde este instalat. 2. funcția de inspector; timpul cât se exercită. (< fr. inspectorat)

INSPECTORÁT ~e n. 1) Funcție de inspector; inspecție. 2) Durata de executare a acestei funcții. 3) Sediul inspectorului. 4) Serviciu de inspecție. /<fr. inspectorat

inspectorat n. funcțiune de inspector.

*inspectorát n., pl. e (d. inspector). Funcțiunea de inspector. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Sediu (bĭurou) inspectoruluĭ.