insomnie definitie

12 definiții pentru insomnie

INSOMNÍE, insomnii, s. f. Tulburare a mecanismului de reglare a centrului nervos somn-veghe, care determină reducerea duratei și a profunzimii somnului și care este întâlnită în astenii, boli psihice, nevroze etc. – Din fr. insomnie.
INSOMNÍE, insomnii, s. f. Tulburare a mecanismului de reglare a centrului nervos somn-veghe, care se manifestă prin lipsă de somn sau prin reducerea duratei și a profunzimii somnului și care este întâlnită în astenii, boli psihice, nevroze etc. – Din fr. insomnie.
INSOMNÍE, insomnii, s. f. Stare bolnăvicioasă care se manifestă prin lipsă de somn. Se strîngea în camera friguroasă ca într-o cavernă, muncit de insomnie. C. PETRESCU, Î. II 158. Eu stau la foc, trudit de insomnie, Ascult cum bate ploaia în obloane. IOSIF, P. 20. Îmi spuse, cu un ton important, despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gîndește și care-i dă nopți de insomnie și dureri de cap ucigașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 99.
insomníe s. f., art. insomnía, g.-d. art. insomníei; pl. insomníi
insomníe s. f., pl. insomníi
INSOMNÍE s. (MED.) nesomn, (înv. și pop.) nedormire. (Stare de ~.)
INSOMNÍE s.f.. Stare bolnăvicioasă care se manifestă prin lipsă de somn; agripnie. [Gen. -iei. / < fr. insomnie, lat. insomnia].
INSOMNÍE s. f. lipsă de somn; agripnie. (< fr. insomnie, lat. insomnia)
INSOMNÍE ~i f. Stare de tulburare a organismului, caracterizată prin absența totală a somnului sau prin reducerea duratei și a profunzimii lui. [G.-D. insomniei] /<fr. insomnie, lat. insomnia
insomnie f. lipsă de somn.
*insomníe f. (fr. insomnie, d. lat. insómnia). Nesomn, nedormire: cine bea cafea multă are insomnie.
INSOMNIE s. (MED.) nesomn, (înv. și pop.) nedormire. (Stare de ~.)

insomnie dex

Intrare: insomnie
insomnie substantiv feminin