Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru insista

INSIST├ü, ins├şst, vb. I. Intranz. A st─ârui, a persista, a persevera ├«ntr-o ac╚Ťiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ÔÖŽ A scoate ├«n eviden╚Ť─â, ├«n relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. ÔÇô Din fr. insister, lat. insistere.
INSIST├ü, ins├şst, vb. I. Intranz. A st─ârui, a persista, a persevera ├«ntr-o ac╚Ťiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ÔÖŽ A scoate ├«n eviden╚Ť─â, ├«n relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. ÔÇô Din fr. insister, lat. insistere.
INSIST├ü, ins├şst, vb. I. Intranz. A st─ârui, a persista, a persevera. ╚śi voi insista ca s─â vi se fac─â dreptate. DUMITRIU, B. F. 33. Nu-╚Ťi aduci aminte? Com─ân─â╚Öteanu se g├«ndea. Doctorul insist─â: ÔÇô Ia vezi. ╚śtii c─â s├«ntem ├«n r─âzboi. D. ZAMFIRESCU, R. 268. D─â scrisoarea al─âturat─â lui Costic─â ╚Öi insist─â s─â nu m─â lase f─âr─â r─âspuns. CARAGIALE, O. VII 54. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źasupra┬╗) A pune accentul pe..., a scoate ├«n relief. Pre╚Öedintele comitetului artelor a insistat asupra realiz─ârilor teatrului de art─â. STANCU, U.R.S.S. 78. ÔŚŐ Refl. Impers. Cu prilejul consulta╚Ťiilor s-a insistat asupra sarcinilor ce revin oamenilor muncii din industrie. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2374.
insist├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ins├şst─â
insist├í vb., ind. prez. 1 sg. ins├şst, 3 sg. ╚Öi pl. ins├şst─â
INSISTÁ vb. 1. v. stărui. 2. a stărui, (prin Mold.) a bărăni, (fig.) a pistona. (A ~ pe lângă el pentru...) 3. a accentua, a apăsa. (A ~ asupra celor spuse mai înainte.)
INSIST├ü vb. I. intr. A st─ârui, a persevera, a cere. ÔÖŽ A scoate ├«n relief; a accentua. [P.i. ins├şst. / < fr. insister].
INSISTÁ vb. intr. 1. a stărui, a persevera. 2. a scoate în relief. (< fr. insister, lat. insistere)
A INSIST├ü ins├şst intranz. 1) A manifesta fermitate ├«n ac╚Ťiuni, atitudini sau sentimente; a st─ârui; a persevera; a persista. 2) A se opri ├«n mod special; a pune accentul. ~ asupra unei probleme. /<fr. insister, lat. insistere
insistà v. a stărui.
*ins├şst, a -├í v. tr. (fr. insister, d. lat. in-sistere. V. a-sist). St─âru─ş, perseverez ├«ntrÔÇÖo cerere: am insistat s─â mi se ar─âte h├«rtiile. Accentuez, m─â opresc ma─ş mult: a insista ├«n privin╚Ťa unu─ş punct.
INSISTA vb. 1. a persevera, a persista, a stărui. (A ~ și a reușit.) 2. a stărui, (prin Mold.) a bărăni, (fig.) a pistona. (A ~ pe lîngă el pentru...) 3. a accentua, a apăsa. (A ~ asupra celor spuse mai înainte.)

Insista dex online | sinonim

Insista definitie

Intrare: insista
insista verb grupa I conjugarea I