Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru insign─â

INS├ŹGN─é, insigne, s. f. Mic obiect, de diverse forme, purtat pe piept sau la ╚Öapc─â, la basc─â etc. ╚Öi care indic─â, prin imagini simbolice sau indica╚Ťii grafice, apartenen╚Ťa cuiva la o organiza╚Ťie, la un club etc. ÔÇô Din fr. insigne, lat. insigne.
INS├ŹGN─é, insigne, s. f. Mic obiect, de diverse forme, purtat pe piept sau la ╚Öapc─â, la basc─â etc. ╚Öi care indic─â, prin imagini simbolice sau indica╚Ťii grafice, apartenen╚Ťa cuiva la o organiza╚Ťie, la un club etc. ÔÇô Din fr. insigne, lat. insigne.
INS├ŹGN─é, insigne, s. f. Mic obiect, de diverse forme, purt├«nd o imagine-simbol sau anumite indica╚Ťii grafice care stabilesc adeziunea sau apartenen╚Ťa purt─âtorului la o societate, la o organiza╚Ťie politic─â, cultural─â, sportiv─â etc.
ins├şgn─â s. f., g.-d. art. ins├şgnei; pl. ins├şgne
ins├şgn─â s. f., g.-d. art. ins├şgnei; pl. ins├şgne
INS├ŹGN─é s. ├«nsemn, (├«nv.) marc─â, semn.
INS├ŹGN─é s.f. Obiect mic, cu o imagine-simbol imprimat─â sau gravat─â pe el, care arat─â c─â cel care ├«l poart─â este membrul unei asocia╚Ťii, al unei organiza╚Ťii etc. [< fr. insigne].
INS├ŹGN─é s. f. obiect mic, cu o imagine-simbol imprimat─â sau gravat─â pe el, care arat─â apartenen╚Ťa la o asocia╚Ťie, organiza╚Ťie. (< fr., lat. insigne)
INS├ŹGN─é ~e f. Obiect mic, de diferite forme, cu indica╚Ťii grafice sau cu imagini simbolice, purtat ca marc─â a unei distinc╚Ťii sau ca semn distinctiv de membrii unui grup, unei grup─âri sau organiza╚Ťii. /<fr. insigne
insigniu n. semn caracteristic al unei demnit─â╚Ťi: insigniile Domnilor erau dou─â tuiuri, un steag mare cu semi-luna ├«n v├órf ╚Öi sabia sau hangerul.
ins├şgn─â f., pl. e (fr. enseigne ╚Öi infl. de lat. signum, semn). Semn, atribut, marc─â distinctiv─â, emblem─â: sceptru ╚Öi coroana-s insignele regalit─â╚Ťi. ÔÇô Rar insemn, pl. e.
INSIGNĂ s. însemn, (înv.) marcă, semn.

Insign─â dex online | sinonim

Insign─â definitie

Intrare: insign─â
insign─â substantiv feminin