inserat definitie

35 definiții pentru inserat

INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a adăuga, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere, într-un tabel etc.; a introduce o informație într-un ziar. 2. A fixa, a așeza o piesă într-un locaș din interiorul altei piese sau între alte două piese. 3. (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. – Din fr. insérer, lat. inserare.
INSERÁT, -Ă, inserați, -te, adj. Care este introdus, adăugat într-un text, într-o serie. – V. insera.
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. (La pers. 3) A se face seară, a amurgi. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) înserate (sau înserat) = în amurg. 2. Intranz. A rămâne undeva până seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. – În + seară.
ÎNSERÁT s. n. Amurg, crepuscul, înserare. – V. însera.
INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a adăuga, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere, într-un tabel etc.; a introduce o informație într-un ziar. 2. A fixa, a așeza o piesă într-un locaș din interiorul altei piese sau între alte două piese. 3. (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. – Din fr. insérer, lat. inserare.
INSERÁT, -Ă, inserați, -te, adj. Care este introdus, adăugat într-un text, într-o serie. – V. insera.
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. (La pers. 3) A se face seară, a amurgi. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) înserat (sau înserate) = în amurg. 2. Intranz. A rămâne undeva până seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. – În + seară.
ÎNSERÁT s. n. Amurg, crepuscul, înserare. – V. însera.
INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere; a da un anunț, o informație într-un ziar. Să insereze cît mai neîntîrziat în «Rom[înul]» notița pe care i-am trimis-o. CARAGIALE, O. VII 469. ♦ (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. 2. A fixa, a așeza, a dispune. Corola cu cinci petale distinse, inserate în vîrful potirului. NEGRUZZI, S. I 102.
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face seară, a se lăsa seara. Însera, și luminile tîrgului luceau pretutindeni. SADOVEANU, O. IV 86. Se-nserase bine. Turmele, trecînd, Zîngăneau vrun clopot și veneau pe rînd De la cîmp. COȘBUC, P. I 249. Cum înserează, vine și poftește pe oaspeți la culcare. CREANGĂ, P. 249. Însera. Abia avui vreme a-mi schimba hainele. NEGRUZZI, S. I 67. 2. Intranz. (Despre oameni) A rămîne pînă seara undeva, a întîrzia pînă seara, a-l apuca pe cineva seara. Întinse pasul și se duse într-acolo, ca să nu înserese pe drum. ISPIRESCU, L. 398. Unde înserează, acolo doarme. PANN, P. V. I 133. Nevestică cu bărbat, Ce-nserezi noaptea prin sat? ȘEZ. XII 82.
ÎNSERÁT1 adv. (Regional) Spre seară, pe înserat2. Nu o putură găsi nicăieri, pînă tîrziu înserat. ODOBESCU, S. III 280. Aseară-nserat Cin’ m-a sărutat: Un voinicel nalt, Nalt și sprîncenat. TEODORESCU, P. P. 309.
ÎNSERÁT2 s. n. (Mai ales în locuțiuni) Loc. adv. Pe (rar la) înserat (sau înserate) = cînd se înserează, în amurg, spre seară. Era la înserat și nu se aprinseseră lumini. SADOVEANU, M. C. 86. Titu Herdelea și Grigore Iuga sosiră la București pe înserat. REBREANU, R. II 21. O luară pe malul apei, la deal, și ajunseră pe înserate. SANDU-ALDEA, U. P. 45. ◊ Loc. adj. (Rar) De înserat = din timpul înserării, din amurg. Ceriul de înserat era deasupră-i albastru, limpede, adînc. EMINESCU, N. 48. – Formă gramaticală: (în expr.) înserate.
inserá (a ~) (a introduce) vb., ind. prez. 3 insereáză
înserá (a ~) (a amurgi) vb., ind. prez. 3 însereáză
!înserát s. n.
înseráte (pe ~) loc. adv.
inserá vb., ind. prez. 1 sg. inseréz, 3 sg. și pl. insereáză
inserát adj. m., pl. inseráți; f. sg. inserátă, pl. inseráte
înserá (a se face seară) vb., ind. prez. 3 sg. însereáză
înserát s. n. (pl. înseráte în loc. pe ~)
INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A ~ un adaos într-un text.)
ÎNSERÁ vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. și reg.) a murgi. (S-a ~ peste câmpii.)
INSERÁ vb. I. tr. 1. A introduce, a adăuga ceva într-un text, într-un șir de numere etc.; a introduce un anunț într-un ziar. ♦ A introduce un material în masa altui material. 2. A așeza, a dispune. [< fr. insérer, lat. inserare].
INSERÁT, -Ă adj. Care este introdus, apărut (într-un text, într-o serie etc.). // s.n. Anunț în ziar. [Cf. fr. inséré, germ. Inserat].
INSERÁ vb. tr. 1. a introduce, a include ca adaos într-un text, într-un șir de numere, ca informație într-un ziar sau ca material în masa altui material. 2. (tehn.) a fixa o piesă într-un locaș din interiorul altei piese. (< fr. insérer, lat. inserare)
A INSERÁ ~éz tranz. 1) (elemente suplimentare) A introduce într-un text, într-un tabel sau într-un sir de numere ca parte integrantă. 2) (materiale scrise) A include în sumar. 3) tehn. (materiale textile sau metalice) A introduce în masa unui alt material. /<fr. insérer, lat. inserere
A ÎNSERÁ ~éz intranz. (despre persoane) A rămâne (undeva) până la venirea serii. /în + seară
A SE ÎNSERÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se face seară; a amurgi. /în + seară
ÎNSERÁT n. Timpul când înserează; amurg. ◊ Pe ~e în amurg, la căderea serii. /v. a (se) însera
inserà v. 1. a introduce: a insera o clauză; 2. a publica într’un ziar.
înserà v. a se face seară: a înserat și noi n’am ajuns încă în sat.
înserat n. timpul când înserează. ║ adv. pe înserate.
*insér și -éz, a v. tr. (fr. insérer, d. lat. in-sero, -sérere, sertum, bag: el inseră. V. inserțiune, deșert, serie). Introduc, fac să se admită: a insera o clauză într’un tractat, un articul într’un ziar. V. refl. Mă înfig: frunzele se inserează pe cotor.
înseréz v. intr. (d. seară). Mă apucă seara: în drumu nostru, am înserat pe la Vasluĭ. – Se înserează (impers.), se face seară, se întunecă. Pe înserate, cînd se înserează, cînd se înoptează. V. înoptez, mînec.
ÎNSERA vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. și reg.) a murgi. (S-a ~ peste cîmpii.)

inserat dex

Intrare: inserat
inserat adjectiv
Intrare: insera
insera verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: însera
însera verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înserat
înserat substantiv neutru