Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru insect─â

INS├ëCT─é, insecte, s. f. (La pl.) Clas─â de artropode cu corpul diferen╚Ťiat ├«n cap, torace ╚Öi abdomen, cu tegumentul chitinizat ╚Öi cu trei perechi de picioare; (╚Öi la sg.) animal care face parte din aceast─â clas─â. ÔŚŐ Insecte d─âun─âtoare = insecte care atac─â plantele, animalele ╚Öi oamenii sau produsele vegetale ╚Öi animale. ÔÇô Din fr. insecte.
INS├ëCT─é, insecte, s. f. (La pl.) Clas─â care cuprinde mici animale nevertebrate din ├«ncreng─âtura artropodelor, cu corpul format din segmente diferen╚Ťiate ├«n cap, torace ╚Öi abdomen, cu trei perechi de picioare articulate, respir├ónd prin trahee sau prin tegumentul care este chitinizat ╚Öi av├ónd dezvoltare prin metamorfoz─â; (╚Öi la sg.) animal care face parte din aceast─â clas─â. ÔŚŐ Insecte d─âun─âtoare = insecte care atac─â plantele, animalele ╚Öi oamenii sau produsele vegetale ╚Öi animale. ÔÇô Din fr. insecte.
INS├ëCT─é, insecte, s. f. Mic animal nevertebrat din ├«ncreng─âtura artropodelor, cu corpul ├«mp─âr╚Ťit ├«n cap, torace ╚Öi abdomen, cu trei perechi de picioare articulate, cu respira╚Ťie traheean─â ╚Öi cu dezvoltare prin metamorfoz─â ╚Öi a c─ârui larv─â are metamorfoz─â. V. goang─â, g├«z─â, g├«nganie. Insectele au ╚Öi un sistem nervos visceral, ale c─ârui ramifica╚Ťii pornesc din creier. FAUNA R.P.R. I 211. Mul╚Ťime de insecte ├«nc─â ne sup─ârau cu mu╚Öc─âturile lor. BOLINTINEANU, O. 298. ÔÖŽ (La pl.) Ordin care cuprinde aceste animale.
ins├ęct─â s. f., g.-d. art. ins├ęctei; pl. ins├ęcte
ins├ęct─â s. f., g.-d. art. ins├ęctei; pl. ins├ęcte
INSÉCTĂ s. (ENTOM.) gânganie, gâză, hexapod, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.
INS├ëCT─é s.f. Animal nevertebrat mic din ├«ncreng─âtura artropodelor, cu corpul format din segmente, cu trei perechi de picioare articulate, cu respira╚Ťie traheean─â ╚Öi cu dezvoltare prin metamorfoz─â. ÔÖŽ (la pl.) Clas─â din care face parte acest animal. // (├Än forma insecti-, insecto-) Element prim de compunere savant─â cu sensul de ÔÇ×insect─âÔÇŁ, ÔÇ×referitor la insecteÔÇŁ, ÔÇ×de insecteÔÇŁ. [< fr. insecte, lat. insectum].
INS├ëCTE s. f. pl. clas─â de artropode cu corpul din segmente diferen╚Ťiate ├«n cap, torace ╚Öi abdonem, cu trei perechi de picioare articulate, cu respira╚Ťie trahean─â ╚Öi cu dezvoltare prin metamorfoz─â. (< fr. insectes)
INS├ëCT─é ~e f. 1) la pl. Clas─â de artropode av├ónd corpul segmentat, acoperit cu tegument protector, ╚Öi trei perechi de picioare (reprezentan╚Ťi: musca, albina, buburuza, furnica etc.). 2) Animal din aceast─â clas─â. [G.-D. insectei] /<fr. insecte, lat. insectum
insect n. 1. mic animal f─âr─â oase al c─ârui corp e ├«mp─âr╚Ťit ├«n inele: g├óndacul, fluturele, musca; 2. fig. fiin╚Ť─â nevoia╚Ö─â ╚Öi netrebnic─â.
*ins├ęct n., pl. e (lat. in-sectum, t─â─şat, desp─âr╚Ťit ├«n ma─ş multe p─âr╚Ť─ş [d. on-seco, -sec├íre, -s├ęctum, a t─â─şa], tradus dup─â vgr. ├ęntomon. V. insecabil. V. ╚Öi entomologie). Animal articulat cu ╚Öase pic─şoare care respir─â pin trah├ę─şe ╚Öi e supus metamorfozelor. ÔÇô Caracterele insectelor s├«nt: ╚Öase pic─şoare (din care cauz─â se mai numesc ╚Öi exapode) ╚Öi corp compus din inele (├«mp─âr╚Ťit ├«n cap, pept ╚Öi p├«ntece). Insectele-s esen╚Ťialmente terestre, ─şar cele care tr─â─şesc de ordinar ├«n ap─â, tot trebu─şe s─â ─şas─â la aer ca s─â respire. Ele a┼ş sexe separate, ├«s ovipare, ╚Öi larva, c├«nd ─şese din o┼ş, nu seam─ân─â de loc cu p─ârin╚Ťi─ş. Dup─â ce trec pintrÔÇÖo serie de metamorfoze, ajung la etatea adult─â. Se ╚Öti┼ş ma─ş mult de ╚Öase sute de mi─ş, ├«mp─âr╚Ťite ├«n: ortoptere, nevroptere, strepsiptere, emiptere, diptere, lepidoptere, coleoptere ╚Öi imenoptere, V. ╚Öi g├«z─â, g├«ndac, g├«nganie, goang─â, musc─â. ÔÇô Fals insect─â, f.
INSECTĂ s. (ENTOM.) gînganie, gîză, hexapod, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.
INSECT─é. Subst. Insect─â, g├«nganie, g├«z─â, g├«zuli╚Ť─â (dim.), g├«zu╚Ť─â, goang─â (pop.), musc─â, musculi╚Ť─â (dim.), bondar (pop.). Insecte folositoare; insecte d─âun─âtoare; insecte parazite. Albin─â, albini╚Ť─â (dim.), albinu╚Ť─â, albinu╚Ö─â, albinioar─â; matc─â, regin─â; tr├«ntor. Bondar, bond─âra╚Ö (dim.), b─ârz─âun, g─ârg─âun. Coropi╚Öni╚Ť─â, chifteri╚Ť─â (reg.). Efemeride, efemere. Fluture, flutura╚Ö (dim.), fluturel. Furnic─â, termit─â. G├«ndac, g├«nd─âcel (dim.), borz─â. G─ârg─âri╚Ť─â. Greier, greieru╚Ö (dim.), greiera╚Ö, greierel. L─âcust─â. Libelul─â. Musc─â, musculi╚Ť─â (dim.), muscu╚Ť─â, muscoi (augm.). P─âduche. Plo╚Öni╚Ť─â, p─âduche-de-lemn, stelni╚Ť─â (reg.), polu╚Öc─â (reg.). Purice, puricel (dim.), purica╚Ö. T─âun. ╚Ü├«n╚Ťar, ╚Ť├«n╚Ť─âra╚Ö (dim.). Viespe, viespoi (augm.). Musc─ârie, musc─ârime; furnicar; plo╚Öni╚Ť─ârie; ╚Ť├«n╚Ť─ârime; viespar, viesp─ârie; stup. Insectar. Entomologie; entomolog, entomologist (rar). V. fluture, g├«ndac.
INS├ëCT─é (< fr. {i}; {s} lat. insectus ÔÇ×t─âiatÔÇŁ) s. f. (La pl.) Clas─â de artropode cu corpul diferen╚Ťiat ├«n cap, torace ╚Öi abdomen, cu tegumentul chitinizat ╚Öi cu trei perechi de picioare; (╚Öi la sg.) animal din aceast─â clas─â. ├Än natur─â exist─â c. un milion de specii de i., care vie╚Ťuiesc at├ót ├«n mediile terestre c├ót ╚Öi ├«n cele acvatice. I. pot fi apterigote (f─âr─â aripi) sau pterigote (cu aripi). Unele specii sunt folositoare prin produc╚Ťia lor (miere, cear─â), prin ac╚Ťiunea de polenizare a plantelor etc. ÔŚŐ I. d─âun─âtoare = i. care atac─â plantele, animalele, oamenii sau produsele vegetale ╚Öi animale (ex. l─âcustele c─âr─âbu╚Öii, g├óndacul de Colorado, p─âduchii, plo╚Öni╚Ťele).
ins├ęct─â, insecte s. f. (intl.) automobil de mici dimensiuni.

Insect─â dex online | sinonim

Insect─â definitie

Intrare: insect─â
insect─â substantiv feminin