inoperant definitie

11 definiții pentru inoperant

INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. Lipsit de efect sau de rezultat; fără urmare, neoperant. – Din fr. inopérant.
INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. Lipsit de efect sau de rezultat; fără urmare, neoperant. – Din fr. inopérant.
INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. (Rar) Care este lipsit de efect; fără urmare. Act inoperant.
!inoperánt (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inoperánți; f. inoperántă, pl. inoperánte
inoperánt adj. m. (sil. mf. in-) operant
INOPERÁNT adj. v. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
INOPERÁNT, -Ă (Rar) Lipsit de efect; fără urmare. [Cf. fr. inopérant].
INOPERÁNT, -Ă adj. lipsit de efect; fără urmare. (< fr. inopérant)
INOPERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este operant; care nu produce efectul dorit. /<fr. inopérant
*inoperánt, -ă adj. (in- și operant). Care n’are efect: medicament inoperant.
inoperant adj. v. INEFICACE. INEFICIENT. INFRUCTUOS. INUTIL. NEFOLOSITOR. NETREBUINCIOS. NEUTIL. VAN. ZADARNIC.

inoperant dex

Intrare: inoperant
inoperant adjectiv
  • silabisire: in-