ININTELIGÍBIL, -Ă, ininteligibili, -e, adj. Care nu se poate înțelege; neclar, neinteligibil, confuz. – Din fr. inintelligible.

ININTELIGÍBIL, -Ă, ininteligibili, -e, adj. Care nu se poate înțelege; neclar, neinteligibil, confuz. – Din fr. inintelligible.

ININTELIGÍBIL, -Ă, ininteligibili, -e, adj. (Despre vorbe, scrieri, texte) Care nu se poate înțelege, lipsit de claritate; confuz.

!ininteligíbil (i-nin-/in-in-) adj. m., pl. ininteligíbili; f. ininteligíbilă, pl. ininteligíbile

ininteligíbil adj. m. (sil. mf. in-) inteligibil

ININTELIGÍBIL adj. v. neinteligibil.

Ininteligibil ≠ inteligibil

ININTELIGÍBIL, -Ă adj. De neînțeles; neclar, confuz. [Cf. fr. inintelligible].

ININTELIGÍBIL, -Ă adj. de neînțeles; neclar, confuz. (< fr. inintelligible)

ININTELIGÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi înțeles; de neînțeles; neinteligibil. [Sil. in-in-] /<fr. inintelligible

*ininteligíbil, -ă adj. (lat. in-intelligibilis). Care nu se poate înțelege: o limbă ininteligibilă. Adv. A vorbi ininteligibil.

ININTELIGIBIL adj. neinteligibil, (livr.) incomprehensibil, (fam.) păsăresc. (Într-o exprimare ~.)