Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru inimos

INIM├ôS, -O├üS─é, inimo╚Öi, -oase, adj. 1. Curajos; viteaz. 2. Bun, m─ârinimos, generos. 3. Care sufer─â, care se consum─â pentru ceva mai mult dec├ót ar trebui; pasionat. 4. (Rar) F─âcut cu toat─â inima. ÔÇô Inim─â + suf. -os.
INIM├ôS, -O├üS─é, inimo╚Öi, -oase, adj. 1. Curajos; viteaz. 2. Bun, m─ârinimos, generos. 3. Care sufer─â, care se consum─â pentru ceva mai mult dec├ót ar trebui; pasionat. 4. (Rar) F─âcut cu toat─â inima. ÔÇô Inim─â + suf. -os.
INIM├ôS, -O├üS─é, inimo╚Öi, -oase, adj. 1. (Despre oameni ╚Öi despre manifest─ârile lor) Curajos, ├«ndr─âzne╚Ť, viteaz. Hot─âr├«rile luate... se cuvenea s─â le ╚Ötie unul dintre c─âuza╚Öii cei mai inimo╚Öi. CAMIL PETRESCU, O. II 15. Pu╚Ťini erau la num─âr osta╚Öii lui, dar inimo╚Öi, ├«ncerca╚Ťi ├«n lupte. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 117. Era inimos, b─ârbat, sta cu peptul deschis ╚Öi gata de lupt─â. ISPIRESCU, U. 118. ÔŚŐ (Rar, despre animale ╚Öi despre manifest─ârile lor) Doi leoparzi Ce cu poft─â inimoas─â de-a lupta se ╚Öi arunc─â Peste tigru. EMINESCU, O. I 165. Turma ╚śalghii cea frumoas─â, Ca ╚Öoimul de inimoas─â. ALECSANDRI, P. P. 58. 2. Bun, m─ârinimos. ├Än╚Ťelegea c─â ni╚Öte biete vorbe inimoase nu-s ├«n stare s─â-l ├«ndep─ârteze de la ceea ce hot─âr├«se. POPA, V. 337. Ca fat─â inimoas─â ce era, trebuia s─â-l apere pe omul n─âp─âstuit. SLAVICI, la TDRG. 3. Care pune totul la inim─â; pasionat. Bat-o norocul de fat─â, prea e inimoas─â. DELAVRANCEA, S. 51. 4. (Rar) F─âcut cu toat─â inima. S├«nt petreceri inimoase, cu r├«s mult, cu glume stra╚Önice. CAMIL PETRESCU, U. N. 246.
inimós adj. m., pl. inimóși; f. inimoásă, pl. inimoáse
inimós adj. m., pl. inimóși; f. sg. inimoásă, pl. inimoáse
INIMÓS adj. 1. v. curajos. 2. v. neclar.
INIM├ôS ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) 1) Care nu se teme de primejdii; cu mult curaj; cu inim─â; curajos; ├«ndr─âzne╚Ť. 2) Care este plin de bun─âvoin╚Ť─â; bun la inim─â; m─ârinimos; generos. 3) Care se irit─â sau se enerveaz─â u╚Öor; irascibil; iritabil. 4) Care depune mult suflet (├«ntr-o activitate); cu mult─â inim─â; ├«nsufle╚Ťit; ├«nfl─âc─ârat. /inim─â + suf. ~os
inimos a. plin de inim─â, curagios. [Lat. ANIMOSUS].
inim├│s, -o├ís─â adj. (d. inim─â). Plin de inim─â, de curaj, de sentiment, de sim╚Ťire: un copil inimos. Adv. Cu inim─â.
INIMOS adj. brav, curajos, cutez─âtor, d├«rz, ├«ndr─âzne╚Ť, ne├«nfricat, seme╚Ť, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) b─ârbat, (├«nv. ╚Öi pop.) voinic, (├«nv.) hr─âbor, ne├«nfrico╚Öat. (Om ~.)

Inimos dex online | sinonim

Inimos definitie

Intrare: inimos
inimos adjectiv