inimiciție definitie

11 definiții pentru inimiciție

INIMICÍȚIE, inimiciții, s. f. (Livr.) Dușmănie, vrăjmășie, ură. – Din lat. inimicitia.
INIMICÍȚIE, inimiciții, s. f. (Livr.) Dușmănie, vrăjmășie, ură. – Din lat. inimicitia.
!inimicíție (livr.) (i-ni-, -ți-e/in-i-) s. f., art. inimicíția (-ți-a), g.-d. art. inimicíției; pl. inimicíții, art. inimicíțiile (-ți-i-)
inimicíție s. f. (sil. -ți-e; mf. in-), art. inimicíția (sil. -ți-a), g.-d. art. inimicíției; pl. inimicíții, art. inimicíțiile (sil. -ți-i-)
INIMICÍȚIE s. v. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
Inimiciție ≠ prietenie
INIMICÍȚIE s.f. (Liv.) Dușmănie, ură. [Gen. -iei. / < lat. inimicitia].
INIMICÍȚIE s. f. dușmănie, ură, vrăjmășie; inamiciție. (< lat. inimicitia, it. inimicizia)
inimic(iț)ie f. dușmănie.
*inimicíție f. (lat. in-imicitia, d. in-, ne, și amicitia, amiciție). Dușmănie, lipsă de prietenie. – Ob. inamiciție (după amiciție).
inimiciție s. v. ANIMOZITATE. DISCORDIE. DUȘMĂNIE. ÎNVRĂJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE.

inimiciție dex

Intrare: inimiciție
inimiciție substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e; mf. in-