ÍNIȚĂ s. f. (Bot.; reg.) Torțel. – In2 + suf. -iță.

ÍNIȚĂ s. f. (Bot.; reg.) Torțel. – In2 + suf. -iță.

íniță (reg.) s. f., g.-d. art. íniței

íniță s. f., g.-d. art. íniței

INÍȚĂ s. v. cuscută, torțel.

INÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee parazită, agățătoare, cu tulpină filiformă, lipsită de frunze; torțel. [Sil. -ți-a] /in + suf. ~ită

iniță f. Bot. torțel (planta e parazită pe in).

iniță s. v. CUSCUTĂ. TORȚEL.