ÍNIȘTE, iniști, s. f. Teren cultivat cu in2; cultură de in2. – In2 + suf. -iște.

ÍNIȘTE, iniști, s. f. Teren cultivat cu in2; cultură de in2. – In2 + suf. -iște.

ÍNIȘTE, iniști, s. f. Teren cultivat cu in. Vedeam valuri verzi de grîne, undoiarea unei iniști. EMINESCU, O. I 141.

íniște s. f., g.-d. art. íniștii; pl. íniști

íniște s. f., g.-d. art. íniștii; pl. íniști

ÍNIȘTE ~i f. Plantație de in. /in + suf. ~iște

iniște f. câmp de in: undoiarea unei iniști EM.

íniște f. (d. in). Loc în care crește in.