inhibitor definitie

12 definiții pentru inhibitor

INHIBITÓR, -OÁRE, inhibitori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care inhibă, inhibitiv. 2. S. m. Substanță chimică care, adăugată în proporții mici, poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții chimice. ♦ Preparat sau tratament care frânează sau împiedică dezvoltarea unui agent patogen, un proces fiziologic etc. – Din fr. inhibiteur.
INHIBITÓR, -OÁRE, inhibitori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care inhibă, inhibitiv. 2. S. m. Substanță chimică care, adăugată în proporții mici, poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții chimice. ♦ Preparat sau tratament care frânează sau împiedică dezvoltarea unui agent patogen, un proces fiziologic etc. – Din fr. inhibiteur.
INHIBITÓR, -OÁRE, inhibitori, -oare, adj. Care inhibă. În doză terapeutică, ele [medicamentele care conțin digitală] favorizează pe toate țesuturile mai mult factorii excitatori decît factorii inhibitori. DANIELOPOLU, F. N. II 94. ◊ Nerv inhibitor = nerv care frînează acțiunea altui nerv.
inhibitór1 adj. m., pl. inhibitóri; f. sg. și pl. inhibitoáre
inhibitór2 s. m., pl. inhibitóri
inhibitór adj. m., s. m., pl. inhibitóri; f. sg. și pl. inhibitoáre
INHIBITÓR adj., s. 1. adj. inhibant, inhibitiv. (Reacție ~oare.) 2. s. (CHIM.) catalizator negativ. 3. s. inhibitor de oxidare v. antioxidant.
INHIBITÓR, -OÁRE adj. Care inhibează. // s.m. Substanță care poate încetini sau împiedica un proces fiziologic, o reacție chimică etc. [Cf. fr. inhibiteur].
INHIBITÓR, -OÁRE I. adj. care inhibă; inhibant, inhibitiv. II. s. m. substanță care poate încetini sau împiedica un proces fiziologic, chimic etc. (< fr. inhibiteur)
INHIBITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre medicamente) Care are proprietatea de a împiedica dezvoltarea unui agent patogen sau a unui proces fiziologic. /<fr. inhibiteur
INHIBITÓR2 ~i m. Substanță care încetinește sau împiedică producerea unei reacții chimice. /<fr. inhibiteur
INHIBITOR adj. inhibitiv. (Reacție ~.)

inhibitor dex

Intrare: inhibitor (adj.)
inhibitor adjectiv
Intrare: inhibitor (s.m.)
inhibitor substantiv masculin