INFLÁȚIE, inflații, s. f. Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Var.: inflațiúne s. f.] – Din fr. inflation.

INFLAȚIÚNE s. f. v. inflație.

INFLÁȚIE, inflații, s. f. Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Var.: inflațiúne s. f.] – Din fr. inflation.

INFLAȚIÚNE s. f. v. inflație.

INFLÁȚIE, inflații, s. f. Fenomen specific economiei capitaliste, în epocile de criză, constînd dintr-o emisiune de hîrtie-monedă peste necesitățile reale ale circulației bănești, ceea ce duce la devalorizarea banilor și la scumpirea mărfurilor, adică la scăderea salariului și a veniturilor micilor producători. Inflația este una din metodele de reîmpărțire a venitului național în folosul capitaliștilor și în dauna muncitorilor. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 112.

infláție (-ți-e) s. f., art. infláția (-ți-a), g.-d. art. infláției; pl. infláții, art. infláțiile (-ți-i-)

infláție s. f. (sil. -ți-e), art. infláția (sil. -ți-a), g.-d. art. infláției; pl. infláții, art. infláțiile (sil. -ți-i-)^[1]

INFLÁȚIE s.f. Fenomen constând în creșterea cantității de hârtie-monedă mult peste necesitățile reale ale circulației mărfurilor, creștere care nu are suficientă acoperire în aur și mărfuri, ducând astfel la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Gen. -iei, var. inflațiune s.f. / cf. fr. inflation < lat. inflatio].

INFLAȚIÚNE s.f. v. inflație.

INFLÁȚIE s. f. fenomen caracteristic economiei de piață, prin creșterea cantității de hârtie-monedă peste nevoile reale ale producției și circulației mărfurilor, ceea ce determină deprecierea puterii de cumpărare a banilor. (< fr. inflation)

INFLÁȚIE ~i f. Devalorizare și scădere a puterii de cumpărare a banilor dintr-o țară, datorită existenței lor excedentare în circulație. [G.-D. inflației; Sil. in-fla-ți-e] /<fr. inflation^[1]

*inflațiúne f. (lat. in-flátio, -ónis. V. înflăcĭune). Unflare. Fin. Inflațiune monetară, prea mare sporire a cantitățiĭ de banĭ (de hîrtie) pe o pĭață. V. deflațiune.

infláție s. f. sg. (pub.) cantitate exagerată; exces.