infanticid definitie

16 definiții pentru infanticid

INFANTICÍD, -Ă, infanticizi, -de, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj., s. m. și f. (Părinte) care își ucide propriul copil. 2. S. n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium.
INFANTICÍD, infanticiduri, s. n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium.
INFANTICÍD s. n. (Jur. ) Ucidere a propriului copil. V. pruncucidere.
infanticíd1 adj. m., s. m., pl. infanticízi; adj. f., s. f. infanticídă, pl. infanticíde
!infanticíd2 s. n., pl. infanticíde
infanticíd s. n., pl. infanticíduri
infanticíd adj. m., s. m., pl. infanticízi; f. sg. infanticídă, pl. infanticíde
INFANTICÍD s. v. pruncucidere.
INFANTICÍD s.n. Ucidere a propriului copil nou-născut; pruncucidere. [< fr. infanticide, cf. lat. infans – copil, caedere – a ucide].
INFANTICÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (părinte) care își ucide propriul copil nou-născut. II. s. n. pruncucidere. (< fr. infanticide, lat. infanticidum)
INFANTICÍD1 ~dă (~zi, ~de) Care își ucide propriul copil. /<fr. infanticide, lat. infanticidium
INFANTICÍD2 ~e n. Crimă constând în uciderea propriului copil; pruncucidere. /<fr. infanticide, lat. infanticidium
infanticid n. ucidere de copil, mai ales de curând născut. ║ a. cel ce comite asemenea crimă.
*infanticíd, -ă s. și adj. (lat. infanticida, d. infans, copil, și [oc]-cídere, a ucide. V. ucid). Ucigaș de pruncĭ: o mamă infanticidă. S. n., pl. e. Infanticidiŭ.
INFANTICID s. (JUR.) pruncucidere.
INFANTI- „copil, prunc”. ◊ L. infans, ntis „copil” > fr. infanti-, engl. id, it. id. > rom. infanti-. □ ~cid (v. -cid), s. n., ucidere de către mamă a copilului imediat după naștere; sin. pruncucidere.

infanticid dex

Intrare: infanticid (crimă; -uri)
infanticid crimă; -uri
Intrare: infanticid (adj.)
infanticid adj. adjectiv substantiv neutru
Intrare: infanticid (adj.) (s.m.)
infanticid adj. substantiv masculin substantiv neutru