infamant definitie

13 definiții pentru infamant

INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; rușinos, degradant, dezonorant, infamator. – Din fr. infamant, it. infamante.
INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; rușinos, degradant, dezonorant, infamator. – Din fr. infamant, it. infamante.
INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care merită dezaprobarea, care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea; degradant, dezonorant. Pedeapsă infamantă.
infamánt adj. m., pl. infamánți; f. infamántă, pl. infamánte
infamánt adj. m., pl. infamánți; f. sg. infamántă, pl. infamánte
INFAMÁNT adj. v. compromițător.
Infamant ≠ onorat
INFAMÁNT, -Ă adj. Care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonorarea; degradant, dezonorant; infamator. [Cf. fr. infamant, it. infamante].
INFAMÁNT, -Ă adj. care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonoarea; degradant, dezonorant. (< fr. infamant, it. infamante)
INFAMÁNT ~tă (~ți, ~te) Care dezonorează; care atrage dezonoarea publică; dezonorant. /<fr. infamant
infamant a. care aduce infamie; pedeapsă infamantă. V. aflictiv.
*infamánt, -ă adj. (fr. infamant, part. d. infamer, lat. infamare, a face odios, infam). Care te face infam, care te pătează cu infamie: recluziunea e o pedeapsă infamantă.
INFAMANT adj. compromițător, degradant, dezonorant, înjositor, nedemn, rușinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (înv.) necinstitor, pierzător. (O faptă ~.)

infamant dex

Intrare: infamant
infamant adjectiv