Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru infamant

INFAM├üNT, -─é, infaman╚Ťi, -te, adj. Care atrage ├«nfierarea public─â, care arunc─â asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; ru╚Öinos, degradant, dezonorant, infamator. ÔÇô Din fr. infamant, it. infamante.
INFAM├üNT, -─é, infaman╚Ťi, -te, adj. Care atrage ├«nfierarea public─â, care arunc─â asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; ru╚Öinos, degradant, dezonorant, infamator. ÔÇô Din fr. infamant, it. infamante.
INFAM├üNT, -─é, infaman╚Ťi, -te, adj. Care merit─â dezaprobarea, care atrage ├«nfierarea public─â, care arunc─â asupra cuiva dezonoarea; degradant, dezonorant. Pedeaps─â infamant─â.
infam├ínt adj. m., pl. infam├ín╚Ťi; f. infam├ínt─â, pl. infam├ínte
infam├ínt adj. m., pl. infam├ín╚Ťi; f. sg. infam├ínt─â, pl. infam├ínte
INFAM├üNT adj. v. compromi╚Ť─âtor.
Infamant Ôëá onorat
INFAMÁNT, -Ă adj. Care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonorarea; degradant, dezonorant; infamator. [Cf. fr. infamant, it. infamante].
INFAMÁNT, -Ă adj. care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonoarea; degradant, dezonorant. (< fr. infamant, it. infamante)
INFAM├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care dezonoreaz─â; care atrage dezonoarea public─â; dezonorant. /<fr. infamant
infamant a. care aduce infamie; pedeaps─â infamant─â. V. aflictiv.
*infamánt, -ă adj. (fr. infamant, part. d. infamer, lat. infamare, a face odios, infam). Care te face infam, care te pătează cu infamie: recluziunea e o pedeapsă infamantă.
INFAMANT adj. compromi╚Ť─âtor, degradant, dezonorant, ├«njositor, nedemn, ru╚Öinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (├«nv.) necinstitor, pierz─âtor. (O fapt─â ~.)

Infamant dex online | sinonim

Infamant definitie

Intrare: infamant
infamant adjectiv