Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru inexprimabil

INEXPRIMÁBIL, -Ă, inexprimabili, -e, adj. Care nu poate fi redat prin cuvinte; de nespus; indicibil, neexprimabil, inefabil. – Din fr. inexprimable.
INEXPRIMÁBIL, -Ă, inexprimabili, -e, adj. Care nu poate fi redat prin cuvinte; de nespus; indicibil, neexprimabil, inefabil. – Din fr. inexprimable.
INEXPRIMÁBIL, -Ă, inexprimabili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte, pentru care nu se găsesc cuvinte corespunzătoare, care este de nedescris.
!inexprimábil (i-nex-/in-ex-) adj. m., pl. inexprimábili; f. inexprimábilă, pl. inexprimábile
inexprimábil adj. m. (sil. mf. in-) exprimabil
INEXPRIMÁBIL adj. incomunicabil, indescriptibil, nedescriptibil, neexprimabil, negrăit, nespus, (livr.) indicibil, inefabil. (O stare ~.)
Inexprimabil ≠ exprimabil
INEXPRIMÁBIL, -Ă adj. Care nu se poate reda în cuvinte; de nespus. [Cf. fr. inexprimable].
INEXPRIMÁBIL, -Ă adj. care nu se poate reda în cuvinte; inefabil. (< fr. inexprimable)
INEXPRIMÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi exprimat; foarte greu sau imposibil de exprimat; de neexprimat; inefabil. /<fr. inexprimable
inexprimabil a. ce nu se poate exprima sau reda prin cuvinte: bucurie inexprimabilă.
*inexprimábil, -ă adj. (fr. in-exprimable). Care nu se poate exprima, nespus, inefabil: bucurie inexprimabilă. Așa de ordinar (de abject, de urît) în cît nu se poate spune: vorbă inexprimabilă. M. pl. Eŭf. Fam. Izmene.
INEXPRIMABIL adj. indescriptibil, nedescriptibil, neexprimabil, negrăit, nespus, (livr.) indicibil, inefabil. (O stare ~.)

inexprimabil definitie

inexprimabil dex

Intrare: inexprimabil
inexprimabil adjectiv
  • silabisire: in-