8 definiții pentru ineleganță
INELEGÁNȚĂ, ineleganțe,
s. f. Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din
fr. inélégance. INELEGÁNȚĂ, ineleganțe,
s. f. (Rar) Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din
fr. inélégance. inelegánță (i-ne- / in-e-)
s. f.,
g.-d. art. inelegánței; (manifestări)
pl. inelegánțe
inelegánță s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. inelegánței; (manifestări) pl. inelegánțe INELEGÁNȚĂ s.f. Lipsă de eleganță în vorbire, în purtare etc.; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact. [Cf. fr. inélégance].
INELEGÁNȚĂ s. f. lipsă de eleganță în vorbire, în purtare; vorbă, comportare lipsită de finețe, de tact. (< fr. inélégance)
*inelegánță f., pl. e (lat. in-elegantia). Lipsă de eleganță, uricĭune.
Ineleganță dex online | sinonim
Ineleganță definitie
Intrare: ineleganță
ineleganță substantiv feminin