Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru indol

INDÓL, indoli, s. m. 1. (Chim.) Compus chimic obținut din indigo și gudroanele cărbunelui de pământ, de culoare albă, cristalizat și folosit în industria cosmetică, în chimie ca reactiv etc. 2. (Med.) Produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub acțiunea bacteriilor intestinale, eliminat prin materiile fecale și contribuind împreună cu scatolul la mirosul specific al acestora. – Din germ. Indol, fr., engl. indole.
INDÓL, indoli, s. m. 1. (Chim.) Compus chimic obținut din indigo și gudroanele cărbunelui de pământ, de culoare albă, cristalizat și folosit în industria cosmetică, în chimie ca reactiv etc. 2. (Med.) Produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub acțiunea bacteriilor intestinale, eliminat prin materiile fecale și contribuind împreună cu scatolul la mirosul specific al acestora. – Din germ. Indol, fr., engl. indole.
indól s. n., pl. indóli
INDÓL s. (CHIM.) benzopirol.
INDÓL s.m. Compus obținut prin distilarea indigoului și a gudroanelor cărbunilor de pământ, care, adăugat unor esențe de flori, le accentuează parfumul. [< fr. indole].
INDÓL s. m. 1. compus chimic obținut prin distilarea indigoului și a gudroanelor cărbunilor de pământ, care se folosește în industria cosmetică, în chimie, ca reactiv etc. 2. produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub acțiunea bacteriilor intestinale, care, împreună cu scatolul, dă fecalelor mirosul specific. (< germ. Indol, fr. indole)
INDOL s. (CHIM.) benzopirol.
INDÓL (< fr., engl. {i}) s. m. Compus heterociclic, format dintr-un nucleu benzenic și unul pirolic, care se extrage din gudroane; folosit ca fixativ în parfumerie. Se mai numește benzopirol.

Indol dex online | sinonim

Indol definitie

Intrare: indol
indol substantiv neutru