INDIVIZIBILITÁTE s. f. Faptul de a fi indivizibil; însușire a unui lucru de a fi indivizibil; nedivizibilitate. – Din fr. indivisibilité.

INDIVIZIBILITÁTE s. f. Faptul de a fi indivizibil; însușire a unui lucru de a fi indivizibil; nedivizibilitate. – Din fr. indivisibilité.

INDIVIZIBILITÁTE s. f. Faptul de a fi indivizibil; caracterul unui lucru indivizibil.

indivizibilitáte s. f., g.-d. art. indivizibilitắții

indivizibilitáte s. f., g.-d. art. indivizibilității

INDIVIZIBILITÁTE s. v. unitate.

Indivizibilitate ≠ divizibilitate

INDIVIZIBILITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este indivizibil. [Cf. fr. indivisibilité].

INDIVIZIBILITÁTE s. f. 1. faptul de a fi indivizibil; caracterul a ceea ce este indivizibil. 2. (jur.) situație în care, la săvârșirea unei infracțiuni, participă mai multe persoane, ori două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite prin același act. (< fr. indivizibilité)

INDIVIZIBILITÁTE f. Caracter indivizibil; imposibilitate de a fi divizat. /<fr. indivisibilité

indivizibilitate f. caracterul celui indivizibil.

*indivizibilitáte f. (d. indivizibil). Calitatea de a fi indivizibil.

indivizibilitate s. v. UNITATE.