indivizibil definitie

13 definiții pentru indivizibil

INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărțit; de neîmpărțit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis.
INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărțit; de neîmpărțit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis.
INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu poate fi divizat, împărțit.
indivizíbil (nedivizibil) adj. m., pl. indivizíbili; f. indivizíbilă, pl. indivizíbile
indivizíbil adj. m. divizibil
INDIVIZÍBIL adj. nedespărțit, nedivizibil. (Un tot ~.)
Indivizibil ≠ divizibil
INDIVIZÍBIL, Ă adj. Care nu poate fi împărțit; de neîmpărțit. [Cf. fr. indivisible].
INDIVIZÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi împărțit. (< fr. indivisible)
INDIVIZÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi divizat; de neîmpărțit. /<fr. indivisible, lat. indivisibils
indivizibil a. ce nu se poate divide: atomii sunt indivizibili.
*indivizíbil, -ă (lat. indivisibilis). Care nu se poate divide: atomiĭ îs indivizibilĭ. Adv. În mod indivizibil.
INDIVIZIBIL adj. nedespărțit, nedivizibil. (Un tot ~.)

indivizibil dex

Intrare: indivizibil
indivizibil adjectiv