indiviz definitie

10 definiții pentru indiviz

INDIVÍZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care se găsește în stare de indiviziune. ♦ (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. – Din fr. indivis, lat. indivisus.
INDIVÍZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care se găsește în stare de indiviziune. ♦ (Despre oameni) Care posedă o proprietate în indiviziune. – Din fr. indivis, lat. indivisus.
INDIVÍZ, -Ă, indivizi, -e, adj. (Jur., despre bunuri) Care se găsesc în indiviziune. Proprietate indiviză. ♦ (Despre două sau mai multe persoane) Care au o proprietate în indiviziune. Proprietari indivizi.
indivíz (în indiviziune) adj. m., pl. indivízi; f. indivíză, pl. indivíze
indivíz adj. m., pl. indivízi; f. sg. indivíză, pl. indivíze
INDIVÍZ, -Ă adj. (Jur.; despre bunuri) Care este în indiviziune. ♦ (Despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. [Cf. fr. indivis, lat. indivisus].
INDIVÍZ, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) care este în indiviziune; nedivizat, întreg. ◊ (despre persoane) care posedă o proprietate în indiviziune. (< fr. indivis, lat. indivisus)
INDIVÍZ ~ă (~i, ~e) 1) (despre bunuri) Care nu se poate împărți. 2) (despre persoane) Care posedă o proprietate în indiviziune. /<lat. indivisus, fr. indivis
indiviz a. jur. care nu se poate împărți: succesiune indiviză.
*indivíz, -ă adj., pl. m. jĭ (fr. indivis, d. lat. indivisus. V. divid). Nedespărțit (fiind-că nu se poate despărți): succesiune indiviză. Care posedă o proprietate indiviză (decĭ îs unițĭ): moștenitorĭ indivizĭ. Adv. În mod indiviz.

indiviz dex

Intrare: indiviz
indiviz adjectiv