Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru individualism

INDIVIDUAL├ŹSM s. n. 1. Denumire generic─â pentru concep╚Ťiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat, independent de societate. 2. Atitudine a celui care subordoneaz─â interesele ob╚Öte╚Öti celor personale, care este preocupat exclusiv de propria persoan─â. [Pr.: -du-a-] ÔÇô Din fr. individualisme.
INDIVIDUAL├ŹSM s. n. 1. Denumire generic─â pentru concep╚Ťiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat, independent de societate. 2. Atitudine a celui care subordoneaz─â interesele ob╚Öte╚Öti celor personale, care este preocupat exclusiv de propria persoan─â. [Pr.: -du-a-] ÔÇô Din fr. individualisme.
INDIVIDUAL├ŹSM s. n. Concep╚Ťie ╚Öi atitudine retrograd─â, specific─â regimurilor de exploatare, care a╚Öaz├ó interesele egoiste ale individului izolat mai presus de cele colective. For╚Ťa literaturii sovietice const─â ├«n aceea c─â ea a demascat cu ne├«ndurare individualismul burghez. CONTEMPORANUL, S- II, 1948, nr. 109, 5/1. ÔÇô Pronun╚Ťat: -du-a-.
individual├şsm (-du-a-) s. n.
individual├şsm s. n. (sil. -du-a-)
INDIVIDUAL├ŹSM s.n. 1. Denumire generic─â pentru concep╚Ťiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat de societate. 2. Concep╚Ťie ╚Öi atitudine moral─â retrograd─â, manifestat─â prin situarea intereselor egoiste ale individului mai presus de cele colective. V. egoism. [Pron. -du-a-. / cf. fr. individualisme].
INDIVIDUAL├ŹSM s. n. 1. ansamblu de concep╚Ťii (etice) care iau ca punct de plecare individul izolat de societate. 2. concep╚Ťie ╚Öi atitudine moral─â retrograd─â, manifestat─â prin situarea intereselor individului mai presus de cele colective. (< fr. individualisme)
INDIVIDUAL├ŹSM n. 1) filoz. Teorie care consider─â individul drept valoare suprem─â ├«n toate domeniile vie╚Ťii (economie, politic─â, moral─â etc.). 2) Tendin╚Ť─â de a proteja valorile ╚Öi drepturile individului rupt de societate. 3) Atitudine a celui care se preocup─â ├«n mod exclusiv de propria persoan─â, ignor├ónd interesele altora. [Sil. -du-a-] /<fr. individualisme
individualism n. sistem─â care tinde a face s─â prevaleze drepturile individului asupra celor ale societ─â╚Ťii.
*individual├şzm n. Sistema de a da individulu─ş dreptur─ş superioare societ─â╚Ťi─ş. Existen╚Ťa individual─â: cet─â╚Ťile vech─ş nÔÇÖa┼ş ╚Ötiut de loc de individualizm.
INDIVIDUALISM. Subst. Individualism, egoism, spirit individualist, egolatrie, egotism, egocentrism (livr.); exclusivism, intoleran╚Ť─â. Vanitate, ├«nfumurare, ambi╚Ťie, m├«ndrie, amor propriu, orgoliu, trufie. Interes personal, interes meschin, meschin─ârie. Sectarism, separatism. Individualist, egoist, egotist, egocentric (livr.), separatist, exclusivist. Adj. Individualist, egoist, egotist, egocentric (livr.), egolatru; exclusivist. Vanitos, ├«nfumurat, ambi╚Ťios, orgolios, trufa╚Ö; meschin, profitor. ├Änc─âp─â╚Ť├«nat, ├«nd─âr─âtnic; indisciplinat, anarhic. Sectarist, separatist. Vb. A fi individualist, a fi egoist; a se ├«nfumura, a se ambi╚Ťiona, a se ├«nd─âr─âtnici; a proceda ├«n mod abuziv (samavolnic); a abuza. Adv. (├Än mod) egoist, individualist; de unul singur. V. indisciplin─â, ├«mpotrivire, ├«ng├«mfare, neprincipialitate, nesociabilitate, singur─âtate.
INDIVIDUAL├ŹSM (< fr.) s. n. 1. Atitudine a celui care este preocupat exclusiv sau excesiv de problemele sale personale, de propria sa persoan─â, fiind indiferent sau ostil fa╚Ť─â de interesele generale, publice. 2. (FILOZ.; SOCIOL.) Teorie care consider─â individul drept o realitate singular─â, ireductibil─â, ├«ntr-o ordine etic─â sau politic─â, ╚Öi purt─âtoare a unei valori superioare valorii acordate societ─â╚Ťii. I. a╚Öaz─â via╚Ťa privat─â ├«naintea vie╚Ťii publice, favorizeaz─â ini╚Ťiativa privat─â, nu consider─â societatea un scop ├«n sine ╚Öi nici un instrument ├«n vederea unui ╚Ťel superior indivizilor care o compun ╚Öi ├«ncearc─â s─â reduc─â func╚Ťiile ├«ndeplinite de stat (liberalism). O form─â radical─â de i. este anarhismul.

Individualism dex online | sinonim

Individualism definitie

Intrare: individualism
individualism substantiv neutru
  • silabisire: -du-a-