Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru individua╚Ťie

INDIVIDUÁȚIE s.f. (Psih.) Ceea ce deosebește un individ de altul; individualitate. [< fr. individuation].
INDIVIDUÁȚIE s. f. (psih.) ceea ce deosebește un individ de altul. (< fr. individuation)
INDIVIDU├ü╚ÜIE (< fr.) s. f. (FILOZ.) Realizare a unei idei generale a unei specii, ├«ntr-un anumit individ. ÔŚŐ Principiul individua╚Ťiei = formul─â scolastic─â introdus─â ├«n latina medieval─â prin traducerile din Ibn Sß┐Ĺn─ü (Avicenna, sec. 11); este ceea ce confer─â fiin╚Ťei o existen╚Ť─â unic─â ╚Öi o distinge de orice alt─â fiin╚Ť─â, formul─â numit─â de Duns Scot hecceitate. Pentru Schopenhauer, timpul ╚Öi spa╚Ťiul sunt principii ale i., deoarece fac posibil─â diversitatea lumii; Nietzsche ├«l indic─â drept simbol al p.i. pe zeul Apolo care, prin m─âsur─â ╚Öi armonie, ├«l ╚Ťine pe om ├«n─âuntrul limitelor sale; C.G. Jung define╚Öte p.i. ca un proces psihologic prin care cineva devine un individ, entitate indivizibil─â, ob╚Ťin├ónd ÔÇ×realizarea de sineÔÇŁ.

Individua╚Ťie dex online | sinonim

Individua╚Ťie definitie

Intrare: individua╚Ťie
individua╚Ťie substantiv feminin