INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu poate fi disponibil, care nu poate fi folosit după voie, care nu este liber. ♦ (Jur.; despre un lucru sau despre un drept) De care nu se poate dispune. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare să funcționeze. – Din fr. indisponible.

INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu poate fi disponibil, care nu poate fi folosit după voie, care nu este liber. ♦ (Jur.; despre un lucru sau despre un drept) De care nu se poate dispune. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare să funcționeze. – Din fr. indisponible.

INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu stă la dispoziția cuiva, de care nu se poate folosi cineva după voie, care nu e liber, nu e disponibil. Bunuri indisponibile.

indisponíbil adj. m., pl. indisponíbili; f. indisponíbilă, pl. indisponíbile

indisponíbil adj. m., pl. indisponíbili; f. sg. indisponíbilă, pl. indisponíbile

INDISPONÍBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)

Indisponibil ≠ disponibil

INDISPONÍBIL, -Ă adj. De care nu se poate dispune după voie; nedisponibil. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare de funcționare. [Cf. fr. indisponible].

INDISPONÍBIL, -Ă adj. de care nu se poate dispune după voie. ◊ (despre mașini) care nu este în stare de funcționare. (< fr. indisponible)

INDISPONÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este disponibil; de care nu se poate dispune (la nevoie); nedisponibil. /<fr. indisponible

indisponibil a. de care legea nu permite a dispune: porțiune indisponibilă.

*indisponíbil, -ă adj. (d. disponibil; fr. indisponible). De care nu poțĭ dispune: porțiune indisponibilă.

INDISPONIBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)