indisponibil definitie

13 definiții pentru indisponibil

INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu poate fi disponibil, care nu poate fi folosit după voie, care nu este liber. ♦ (Jur.; despre un lucru sau despre un drept) De care nu se poate dispune. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare să funcționeze. – Din fr. indisponible.
INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu poate fi disponibil, care nu poate fi folosit după voie, care nu este liber. ♦ (Jur.; despre un lucru sau despre un drept) De care nu se poate dispune. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare să funcționeze. – Din fr. indisponible.
INDISPONÍBIL, -Ă, indisponibili, -e, adj. Care nu stă la dispoziția cuiva, de care nu se poate folosi cineva după voie, care nu e liber, nu e disponibil. Bunuri indisponibile.
indisponíbil adj. m., pl. indisponíbili; f. indisponíbilă, pl. indisponíbile
indisponíbil adj. m., pl. indisponíbili; f. sg. indisponíbilă, pl. indisponíbile
INDISPONÍBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)
Indisponibil ≠ disponibil
INDISPONÍBIL, -Ă adj. De care nu se poate dispune după voie; nedisponibil. ♦ (Despre mașini) Care nu este în stare de funcționare. [Cf. fr. indisponible].
INDISPONÍBIL, -Ă adj. de care nu se poate dispune după voie. ◊ (despre mașini) care nu este în stare de funcționare. (< fr. indisponible)
INDISPONÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este disponibil; de care nu se poate dispune (la nevoie); nedisponibil. /<fr. indisponible
indisponibil a. de care legea nu permite a dispune: porțiune indisponibilă.
*indisponíbil, -ă adj. (d. disponibil; fr. indisponible). De care nu poțĭ dispune: porțiune indisponibilă.
INDISPONIBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)

indisponibil dex

Intrare: indisponibil
indisponibil adjectiv