Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru indiscutabil

INDISCUT├üBIL, -─é, indiscutabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate st├órni obiec╚Ťii; incontestabil, ne├«ndoielnic, evident, sigur. ÔÇô Din fr. indiscutable.
INDISCUT├üBIL, -─é, indiscutabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate st├órni obiec╚Ťii; incontestabil, ne├«ndoielnic, evident, sigur. ÔÇô Din fr. indiscutable.
INDISCUT├üBIL, -─é, indiscutabili, -e, adj. Care nu poate st├«rni ├«ndoieli sau obiec╚Ťii; sigur, incontestabil, ne├«ndoielnic. Conducerea unei ├«ntreprinderi nu este de loc o problem─â simpl─â. Directivele ├«n sine nu s├«nt infailibile ╚Öi deseori ceea ce apare indiscutabil... comport─â mai multe riscuri. V. ROM. decembrie 1953, 289. Domnule Rogojinaru, un lucru r─âm├«ne indiscutabil. REBREANU, R. I 12. ÔŚŐ (Adverbial) [Oamenii sovietici] duc b─ât─âlia pentru ap─ârarea p─âcii ╚Öi, indiscutabil, o vor c├«╚Ötiga. STANCU, U.R.S.S. 159.
indiscutábil adj. m., pl. indiscutábili; f. indiscutábilă, pl. indiscutábile
indiscutábil adj. m. discutabil
INDISCUTÁBIL adj., adv. 1. adj. v. categoric. 2. adj. v. clar. 3. adj. v. efectiv. 4. adj. categoric, evident, flagrant, izbitor, vădit, apodictic, (fig.) strigător. (Un adevăr ~.) 5. adv. v. desigur. 6. adv. v. sigur.
Indiscutabil Ôëá discutabil
INDISCUTÁBIL, -Ă adj. (adesea adv.) Sigur, incontestabil, de nediscutat. [< fr. indiscutable].
INDISCUTÁBIL, -Ă adj. (și adv.) sigur, incontestabil. (< fr. indiscutable)
INDISCUT├üBIL ~─â (~i, ~e) ╚Öi adverbial Care nu poate fi pus ├«n discu╚Ťie; de nediscutat; evident. /<fr. indiscutable
indiscutabil a. ce nu se poate discuta.
*indiscut├íbil, -─â adj. (fr. indiscutable). Care nu poate fi discutat, sigur, cert: existen╚Ťa lu─ş Dumneze┼ş e indiscutabil─â. Adv. ├Än mod indiscutabil.
INDISCUTABIL adj., adv. 1. adj. categoric, cert, evident, incontestabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, ne├«ndoielnic, ne├«ndoios, net─âg─âduit, sigur, v─âdit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.) 2. adj. efectiv, incontestabil, real. (A adus servicii ~.) 3. adj. categoric, evident, flagrant, izbitor, v─âdit. (Un adev─âr ~.) 4. adv. absolut, bine├«n╚Ťeles, cert, desigur, fire╚Öte, garantat, natural, negre╚Öit, ne├«ndoielnic, ne├«ndoios, normal, precis, sigur. (Crezi c─â vine? ÔÇô ~!) 5. adv. neap─ârat, negre╚Öit, ne├«ndoielnic, ne├«ndoios, precis, sigur, (pop.) nesmintit. (~ voi fi acolo la ora anun╚Ťat─â.)

Indiscutabil dex online | sinonim

Indiscutabil definitie

Intrare: indiscutabil
indiscutabil adjectiv