INDIGNAȚIÚNE, indignațiuni, s. f. (Înv.) Indignare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. indignation, lat. indignatio, -onis.

INDIGNAȚIÚNE, indignațiuni, s. f. (Înv.) Indignare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. indignation, lat. indignatio, -onis.

INDIGNAȚIÚNE s. v. indignare, revoltare, revoltă, scandalizare.

indignați(un)e f. sentiment de mânie și de dispreț la vederea unei fapte injuste sau nedemne.

*indignațiúne f. (lat. in-dignátio, -ónis). Sentiment de mânie și dispreț provocat de o faptă urîtă: a-țĭ exprima indignarea de purtarea cuĭva. – Și -áție, dar ob. -áre.

indignațiune s. v. INDIGNARE. REVOLTARE. REVOLTĂ. SCANDALIZARE.