Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru indigena

INDIG├ëN, -─é, indigeni, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care este originar─â dintr-o anumit─â ╚Ťar─â, n─âscut─â ├«ntr-o anumit─â ╚Ťar─â, de ba╚Ötin─â; b─â╚Ötina╚Ö, autohton, p─âm├óntean. 2. Adj. (Despre animale, plante, m─ârfuri etc.) Care cre╚Öte sau se produce ├«n propria ╚Ťar─â. ÔÇô Din fr. indig├Ęne, lat. indigenus.
INDIGEN├ü, indigenez, vb. I. Tranz. (├Änv.) A ├«ncet─â╚Ťeni. ÔÇô Din indigen.
INDIG├ëN, -─é, indigeni, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care este originar─â dintr-o anumit─â ╚Ťar─â, n─âscut─â ├«ntr-o anumit─â ╚Ťar─â, de ba╚Ötin─â; b─â╚Ötina╚Ö, autohton, p─âm├óntean. 2. Adj. (Despre animale, plante, m─ârfuri etc.) Care cre╚Öte sau se produce ├«n propria ╚Ťar─â. ÔÇô Din fr. indig├Ęne, lat. indigenus.
INDIGEN├ü, indigenez, vb. I. Tranz. (├Änv.) A ├«ncet─â╚Ťeni. ÔÇô Din indigen.
INDIG├ëN, -─é, indigeni, -e, adj. (Despre persoane) N─âscut ├«n ╚Ťara despre care este vorba (de obicei alta dec├«t ╚Ť─ârile Europei), originar din acea ╚Ťar─â; de ba╚Ötin─â, b─â╚Ötina╚Ö, p─âm├«ntean, autohton. Locuitorii indigeni ai Americii. ÔŚŐ (Substantivat) Dou─â treimi [din popula╚Ťia Guatemalei] s├«nt descenden╚Ťi ai popula╚Ťiei... rezultat─â din amestecul dintre indigeni ╚Öi spanioli. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2906. ÔÖŽ (Despre animale, plante sau materii) Care nu se aduce de peste grani╚Ť─â, care nu-i exotic, care cre╚Öte sau se produce ├«n propria ╚Ťar─â. Bumbac indigen.
INDIGEN├ü, indigenez, vb. I. Intranz. (├Änvechit) A ├«ncet─â╚Ťeni. (Fig.) Cuvintele primite, indigenate, lep─âdate, ├«nnoite sau ├«nvechite din ╚Ť─ârile unde se vorbe╚Öte rom├«ne╚Öte. RUSSO, S. 91.
indig├ęn adj. m., s. m., pl. indig├ęni; adj. f., s. f. indig├ęn─â, pl. indig├ęne
indigená (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 indigeneáză
indig├ęn adj. m., s. m., pl. indig├ęni; f. sg. indig├ęn─â, pl. indig├ęne
indigen├í vb., ind. prez. 1 sg. indigen├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. indigene├íz─â
INDIGÉN adj., s. v. băștinaș.
INDIGENÁ vb. v. împământeni, naturaliza.
Indigen Ôëá str─âin
INDIG├ëN, -─é adj. (adesea s.) B─â╚Ötina╚Ö, p─âm├óntean, autohton. ÔÖŽ (Despre animale, plante, m─ârfuri etc.) Din propria ╚Ťar─â. [< fr. indig├Ęne, cf. lat. indigenus].
INDIG├ëN, -─é I. adj., s. m. f. autohton, aborigen. II. adj. (despre animale, plante, m─ârfuri etc.) din propria ╚Ťar─â. (< fr. indig├Ęne, lat. indigenus)
INDIG├ëN1 ~─â (~i, ~e) 1) Care face parte din popula╚Ťia originar─â a unei ╚Ť─âri sau a unei regiuni; b─â╚Ötina╚Ö; autohton; aborigen. Popula╚Ťie ~─â. 2) (despre animale, plante, m─ârfuri etc.) Care cre╚Öte sau se produce ├«n propria ╚Ťar─â. /<fr. indigene, lat. indigenus
INDIG├ëN2 ~i m. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia originar─â a unei ╚Ť─âri sau a unei regiuni; aborigen; b─â╚Ötina╚Ö. /<fr. indigene, lat. indigenus
indigen a. ╚Öi m. originar din acea ╚Ťar─â, b─â╚Ötina╚Ö: plant─â indigen─â.
*indig├ęn, -─â s. (fr. indig├Ęne, d. lat. indigena, compus din indu, ├«n─âuntru, ╚Öi g├ęnitus, n─âscut. V. ginte, geni┼ş, pro-genitur─â). P─âm├«ntean, authochton, stabilit ├«ntrÔÇÖo ╚Ťar─â din timpur─ş str─âvech─ş: indigeni─ş Tasmanii─ş a┼ş disp─ârut to╚Ť─ş. Adj. P─âm├«ntenesc, originar din ╚Ťar─â: arbore, vin indigen; vi╚Ťe indigene.
INDIGEN adj., s. aborigen, autohton, b─â╚Ötina╚Ö, neao╚Ö, p─âm├«ntean, (pop.) p─âm├«ntesc, (├«nv. ╚Öi reg.) mo╚Önean, mo╚Ötean, (├«nv.) p─âm├«ntenesc. (Popula╚Ťia ~ a unui teritoriu.)
indigena vb. v. ÎMPĂMÎNTENI. NATURALIZA.
INDIG├ëN, -─é adj. (< fr. indig├Ęne, cf. lat. indigenus): ├«n sintagma limb─â indigen─â (v.).

Indigena dex online | sinonim

Indigena definitie

Intrare: indigen (adj.)
indigen adjectiv
Intrare: indigena
indigena verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: indigen─â
indigen─â substantiv feminin