Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

39 defini╚Ťii pentru indice

├ŹNDIC, -─é, indici, -ce, adj. (Rar) Indian2 (2). ÔÇô Din lat. indicus.
INDIC├ü, indic, vb. I. Tranz. 1. A ar─âta pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). ÔÇô Din fr. indiquer, lat. indicare.
├ŹNDICE, (1, 2, 3, 4) indici, s. m., (5) indice, s. n. 1. S. m. Num─âr, liter─â sau simbol literal a╚Öezat la dreapta sau la st├ónga (mai sus sau mai jos) fa╚Ť─â de un num─âr sau de o liter─â, c─ârora le precizeaz─â valoarea sau ├«n╚Ťelesul. ÔÖŽ Cifr─â din planul economic al statului, al unei ├«ntreprinderi sau al unei institu╚Ťii care arat─â nivelul de produc╚Ťie cantitativ ╚Öi calitativ ce trebuie realizat. 2. S. m. Fapt, indica╚Ťie care, sub forma unui num─âr, a unei formule sau a unei expresii, ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â aspectul unui fenomen, al unei ac╚Ťiuni, al unei situa╚Ťii etc. ÔŚŐ (Fiz.) Indice de refrac╚Ťie = m─ârime optic─â ce caracterizeaz─â materialele transparente, definit─â ca raportul dintre sinusurile unghiurilor de inciden╚Ť─â ╚Öi cele de refrac╚Ťie ale unei raze de lumin─â care p─âtrunde din vid ├«n mediul respectiv. (Biol.) Indice antropometric = raport procentual ├«ntre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc. 3. S. m. Semn conven╚Ťional cu care se noteaz─â un domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe sau o anumit─â problem─â ├«ntr-un sistem de clasificare dup─â con╚Ťinut a publica╚Ťiilor. Indice de clasificare zecimal─â. 4. S. m. Ac mobil al unui aparat sau instrument care arat─â pe o scar─â gradat─â valoarea m─ârimii m─âsurate. 5. S. n. Index (1). ÔÇô Din it., fr. indice, lat. index, -dicis.
├ŹNDIC, -─é, indici, -ce, adj. (Rar) Indian2 (2). ÔÇô Din lat. indicus.
INDIC├ü, ind├şc, vb. I. Tranz. 1. A ar─âta pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). ÔÇô Din fr. indiquer, lat. indicare.
├ŹNDICE, (1, 2, 3, 4) indici, s. m., (5) indice, s. n. 1. S. m. Num─âr, liter─â sau simbol literal a╚Öezat la dreapta sau la st├ónga (mai sus sau mai jos) fa╚Ť─â de un num─âr sau de o liter─â, c─ârora le precizeaz─â valoarea sau ├«n╚Ťelesul. ÔÖŽ Cifr─â din planul economic al statului, al unei ├«ntreprinderi sau al unei institu╚Ťii care arat─â nivelul de produc╚Ťie cantitativ ╚Öi calitativ ce trebuie realizat. 2. S. m. Fapt, indica╚Ťie care, sub forma unui num─âr, a unei formule sau a unei expresii, ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â aspectul unui fenomen, al unei ac╚Ťiuni, al unei situa╚Ťii etc. ÔŚŐ (Fiz.) Indice de refrac╚Ťie = m─ârime optic─â ce caracterizeaz─â materialele transparente, definit─â ca raportul dintre sinusurile unghiurilor de inciden╚Ť─â ╚Öi cele de refrac╚Ťie ale unei raze de lumin─â care p─âtrunde din vid ├«n mediul respectiv. (Biol.) Indice antropometric = raport procentual ├«ntre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc. 3. S. m. Semn conven╚Ťional cu care se noteaz─â un domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe sau o anumit─â problem─â ├«ntr-un sistem de clasificare dup─â con╚Ťinut a publica╚Ťiilor. Indice de clasificare zecimal─â. 4. S. m. Ac mobil al unui aparat sau instrument care arat─â pe o scar─â gradat─â valoarea m─ârimii m─âsurate. 5. S. n. Index (1). ÔÇô Din it., fr. indice, lat. index, -dicis.
├ŹNDIC, -─é, indici, -e, adj. (Rar) Indian2. Kamadeva, zeul indic. EMINESCU, O. I 236.
INDIC├ü, ind├şc, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la obiecte concrete sau, mai ales, la no╚Ťiuni abstracte) A ar─âta, a face cunoscut, a semnala. Indic─â mosafirului un scaun. REBREANU, R. I 81. S─â le indice drumul cel adev─ârat ce trebuie s─â urmeze. GHICA, S. 138. 2. (Mai ales ├«n leg─âtur─â cu tratamente sau medicamente) A recomanda, a prescrie. ├Än cazuri de malarie medicii indic─â tratamentul cu chinin─â.
├ŹNDICE, (1, 2) indici, s. m., (3, 4) indice, s. n. 1. Num─âr sau liter─â a╚Öezat─â la dreapta ╚Öi de obicei mai jos dec├«t simbolul valorii unei m─ârimi sau alt simbol literal. ├Än formula chimic─â H2O, 2 este un indice. ÔÖŽ Num─âr, cifr─â din planul economic al statului, al unei ├«ntreprinderi sau al unei institu╚Ťii, care arat─â nivelul de produc╚Ťie cantitativ ╚Öi calitativ care trebuie realizat. A realiza planul de stat ├«nseamn─â a asigura ├«ndeplinirea prevederilor sale la to╚Ťi indicii cantitativi c├«t ╚Öi calitativi ÔÇô a respecta cu cea mai mare stricte╚Ťe disciplina de plan. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2850. 2. Fapt, indica╚Ťie care sub forma unui num─âr, a unei formule sau expresii ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â (sintetic) aspectul unui fenomen, al unei ac╚Ťiuni, situa╚Ťii etc. Indicele cel mai important pentru determinarea productivit─â╚Ťii muncii este productivitatea pe cap de muncitor. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 4, 63. 3. Index. Indice de autori. Indice de materii. 4. (Fiz.) Ac mobil al unui aparat sau instrument care arat─â pe o scar─â gradat─â valoarea m─ârimii m─âsurate.
├şndic (rar) adj. m., pl. ├şndici; f. ├şndic─â, pl. ├şndice
indic├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ind├şc─â
!├şndice s. m., pl. ├şndici
├şndic adj. m., pl. ├şndici; f. sg. ├şndic─â, pl. ├şndice
indic├í vb., ind. prez. 1 sg. ind├şc, 3 sg. ╚Öi pl. ind├şc─â
├şndice (num─âr) s. m., pl. ├şndici
├şndice (index) s. n., pl. ├şndice
├ŹNDIC adj. v. indian.
INDIC├ü vb. 1. v. ar─âta. 2. v. trasa. 3. a ar─âta, a preciza, a spune, (├«nv. ╚Öi reg.) a semna, (├«nv.) a permite, (grecism ├«nv.) a prohdeorisi. (Dup─â cum am ~.) 4. a preciza, a pune. (~ te rog ╚Öi data.) 5. a ar─âta, a men╚Ťiona, a preciza, a semnala, a specifica, (├«nv.) a specializa. (Vom ~ urm─âtoarele recomand─âri...) 6. v. prescrie. 7. v. aminti. 8. a ar─âta, a desemna, a semnala. (Tabel care ~ ├«nving─âtorii ├«n concurs.) 9. v. marca. 10. v. ├«nregistra. 11. v. denota. 12. v. demonstra.
├ŹNDICE s. index.
INDIC├ü vb. I. tr. 1. A ar─âta, a desemna; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (un tratament). [P.i. ind├şc. / cf. fr. indiquer, lat., it. indicare].
├ŹNDICE I. s.m. 1. (Mat.) Semn distinctiv afectat unei litere reprezent├ónd ├«n acela╚Öi calcul mai multe m─ârimi analoage. 2. Num─âr, cifr─â. ÔÖŽ Cifr─â dintr-un plan economic care trebuie atins─â pentru a se realiza un anumit nivel de produc╚Ťie cantitativ ╚Öi calitativ. 3. M─ârime care caracterizeaz─â o proprietate a unei substan╚Ťe, a unui sistem tehnic etc. 4. Fapt, indiciu care arat─â aspectul unui fenomen, al unei situa╚Ťii etc. II. s.n. 1. Index. ÔŚŐ Indice de clasificare = combina╚Ťie de cifre ╚Öi litere cu care se noteaz─â, ├«ntr-un sistem de clasificare dup─â con╚Ťinut, publica╚Ťiile. 2. (Fiz.) Indicator al sc─ârii unui instrument de m─âsur─â. [< lat. index, cf. it., fr. indice].
├ŹNDIC, -─é adj. indian. (< lat. indicus)
INDICÁ vb. tr. 1. a arăta, a desemna; a face cunoscut, a semnala. 2. a recomanda, a prescrie (un tratament). (< fr. indiquer, lat. indicare)
├ŹNDICE I. s. m. 1. (mat.) semn distinctiv afectat unei litere, reprezent├ónd ├«n acela╚Öi calcul mai multe m─ârimi analoage. 2. num─âr, cifr─â. ÔŚŐ cifr─â dintr-un plan economic ce trebuie atins─â pentru a se realiza un anumit nivel de produc╚Ťie. 3. m─ârime care caracterizeaz─â o proprietate a unei substan╚Ťe, a unui sistem tehnic etc. 4. fapt, indiciu care arat─â aspectul unui fenomen, al unei situa╚Ťii etc. II. s. n. 1. index. ÔÖŽ ~ de clasificare = combina╚Ťie de cifre ╚Öi litere cu care se noteaz─â, ├«ntr-un sistem de clasificare dup─â con╚Ťinut, publica╚Ťiile. 2. indicator al sc─ârii unui instrument de m─âsur─â. (< fr., it. indice, lat. index)
A INDIC├ü ind├şc tranz. 1) (fiin╚Ťe, lucruri, situa╚Ťii etc.) A semnala verbal sau printr-un gest, semn etc.; a ar─âta. 2) (tratamente sau medicamente) A recomanda (printr-o re╚Ťet─â) ├«n scopul ├«ns─ân─âto╚Öirii; a prescrie. /<fr. indiquer, lat. indicare
├ŹNDICE ~i m. 1) mat. chim. Semn (num─âr sau liter─â) pus al─âturi de o liter─â (de obicei la dreapta ei ╚Öi mai jos) pentru a-i preciza valoarea ╚Öi semnifica╚Ťia. 2) Expresie numeric─â ce caracterizeaz─â din punct de vedere cantitativ un fenomen social-economic. 3) Ac la instrumentele de m─âsurat care indic─â valorile unei m─ârimi variabile; indicator; ar─ât─âtor. 4) List─â (alfabetic─â) a numelor citate, a termenilor sau a materiilor dintr-o carte, cu indicarea paginilor unde se afl─â; index. /<lat. index, ~icis, it. indice
indicà v. 1. a arăta; 2. fig. a denota: asta indică o mare răutate.
*├şndic, -─â adj. (lat. indicus. V. indigo). Din India, indian: un templu indic.
*ind├şc, a -├í v. tr. (lat. in-dico, -dic├íre; fr. indiqu├ęr. V. dedic). Ar─ât, dezignez ceva sa┼ş pe cineva. Ar─ât, spun cu─şva ce─şa ce caut─â: a indica o strad─â. Determin, spun: a indica cauzele unu─ş fenomen. Denot, ├«nsemn: asta indic─â mare r─âutate. ÔÇô Ma─ş corect ar fi ├şndic, ca pr├ędic.
*├şndice n., pl. tot a╚Öa. Form─â ma─ş corect─â, dar ma─ş rar─â, ├«ld. index.
indic adj. v. INDIAN.
INDICA vb. 1. a ar─âta, (├«nv.) a spune. (I-a ~ drumul, c─ârarea.) 2. a ar─âta, a trasa. (A ~ cuiva calea de urmat.) 3. a ar─âta, a preciza, a spune, (├«nv. ╚Öi reg.) a semna, (├«nv.) a permite, (grecism ├«nv.) a prohdeorisi. (Dup─â cum am ~.) 4. a preciza, a pune. (~ te rog ╚Öi data.) 5. a ar─âta, a men╚Ťiona, a preciza, a semnala, a specifica, (├«nv.) a specializa. (Vom ~ urm─âtoarele recomand─âri...) 6. a prescrie, a recomanda, (pop.) a scrie. (├Äi ~ un tratament.) 7. a aminti, a ar─âta, a cita, a men╚Ťiona, a pomeni, a semnala, (rar) a semnaliza, (├«nv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ ├«ntr-un document.) 8. a ar─âta, a desemna, a semnala. (Tabel care ~ ├«nving─âtorii ├«n concurs.) 9. a ar─âta, a ├«nsemna, a marca, a preciza. (Ceasul ~ timpul.) 10. a ar─âta, a ├«nregistra, a marca. (Termometrul ~ o temperatur─â ridicat─â.) 11. a ar─âta, a atesta, a denota, a releva, a tr─âda, a v─âdi. (~ o proast─â cre╚Ötere.) 12. a demonstra, a dovedi, a proba, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitur─â.)
INDICE s. index. (~ la o carte.)
clasticitate, indice de ~, (engl.= clasticity index) (sed.), parametru granulometric al unui dep. sedimentar determinat de diametrul celei mai mari particule constituente. I.c. ÔÇô calculat prin intermediul curbei cumulative ÔÇô corespunde percentilului de 1%; se m─âsoar─â ├«n unit─â╚Ťi phi ╚Öi se noteaz─â cu C.
indice de stratifica╚Ťie, (engl.= stratification index), (sedim.), parametru stratonomic care indic─â num─ârul de strate din cadrul unei unit─â╚Ťi metrice (de regul─â, ÔÇ×pe metruÔÇŁ).
provenien╚Ť─â, indice de ~ (sedim.), (engl.= provenance index) parametru petrografic apreciat pe baza con╚Ťinutului de cuar╚Ť (Q), feldspa╚Ťi (F), fragmente de roci (litice-L) ╚Öi utilizat drept criteriu de clasificare a gresiilor (dup─â Pettijohn). Ast─âzi, este folosit ╚Öi pentru reconstituirea Ôćĺ ariei surs─â a depozitelor siliciclastice. V. ╚Öi maturitate.
├ŹNDICE (< it., lat.) s. m. 1. (MAT.) Simbol numeric sau literal scris al─âturi de un alt simbol literal pentru a deosebi elementele unei mul╚Ťimi, termenii unui ╚Öir etc. (ex. a1, a2..., an). 2. (STATIST., EC.) M─ârime relativ─â rezultat─â din compararea (prin raportare) a doi indicatori (unul luat la numitor, ca baz─â de comparare sau raportare, iar cel─âlalt la num─âr─âtor, ca m─ârime raportat─â), care caracterizeaz─â modificarea ├«n timp (dinamic─â) a unui fenomen economic sau exprim─â raportul de m─ârime dintre dou─â fenomene de acela╚Öi fel care se desf─â╚Öoar─â ├«n acela╚Öi timp, dar ├«n spa╚Ťii diferite. De cele mai multe ori, i. au caracter de medie. ÔŚŐ I. valoric = m─ârime relativ─â ce caracterizeaz─â dinamica valoric─â a unui fenomen (ex. a produc╚Ťiei ori a v├ónz─ârii de m─ârfuri) sub aspectul schimb─ârii cantit─â╚Ťilor ╚Öi a pre╚Ťurilor. ÔŚŐ Indicele volumului fizic = m─ârime relativ─â ce caracterizeaz─â dinamica unui fenomen sub aspectul modific─ârilor cantitative, f─âc├ónd abstrac╚Ťie de modificarea pre╚Ťurilor. ÔŚŐ Indicele pre╚Ťului (sau al pre╚Ťurilor) = m─ârime relativ─â ce caracterizeaz─â modificarea pre╚Ťului (sau al pre╚Ťurilor) ├«ntre dou─â perioade comparate. ÔŚŐ Indicele productivit─â╚Ťii muncii = m─ârime relativ─â exprimat─â prin raportul dintre nivelul (curent) realizat al productivit─â╚Ťii muncii ╚Öi nivelul ei dintr-o perioad─â trecut─â. ÔŚŐ Indicele salariului mediu = m─ârime relativ─â ce caracterizeaz─â dinamica salariului mediu (├«ntr-o ├«ntreprindere, institu╚Ťie, ramur─â de activitate sau pe ├«ntreaga economie). ÔŚŐ Indicele costului vie╚Ťii = m─ârime relativ─â care exprim─â varia╚Ťia medie a pre╚Ťurilor m─ârfurilor alimentare ╚Öi nealimentare ╚Öi a tarifelor serviciilor ce intr─â ├«n consumul diferitelor grupe de popula╚Ťie. 3. M─ârime care caracterizeaz─â o proprietate a unei substan╚Ťe, a unui sistem tehnic etc. ÔŚŐ (FIZ.) I. de refrac╚Ťie = m─ârime optic─â ce caracterizeaz─â materialele transparente, definit─â ca raportul dintre sinusurile unghiurilor de inciden╚Ť─â ╚Öi de refrac╚Ťie ale unei raze de lumin─â care p─âtrunde din vid ├«n mediul respectiv; este egal cu raportul vitezelor luminii ├«n vid ╚Öi ├«n mediul dat. ÔŚŐ (CHIM.) I. de aciditate = m─âsur─â a acidit─â╚Ťii libere din uleiuri ╚Öi gr─âsimi, exprimat─â prin num─ârul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor gra╚Öi liberi dintr-un gram de substan╚Ť─â. ÔŚŐ I. de iod = cantitatea de iod, exprimat─â ├«n procente, adi╚Ťionat─â de un ulei sau de o gr─âsime, care m─âsoar─â gradul de nesatura╚Ťie al acestora. ÔŚŐ I. de saponificare = num─ârul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru completa saponificare a unui gram de ulei sau de gr─âsime, prin fierberea acestora cu hidroxid de potasiu ├«n solu╚Ťie alcoolic─â. 4. I. antropometric = raport procentual ├«ntre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc (ex. i. cefalic). 5. (BIOL.) I. centrometric = raportul dintre lungimea bra╚Ťelor mici ╚Öi cea total─â a cromozomului. ÔŚŐ I. de diversitate = raportul dintre num─ârul total de specii ╚Öi cel de indivizi dintr-o biocenoz─â. ÔŚŐ I. de sex = raportul dintre num─ârul de cromozomi de sex X ╚Öi cel al seturilor de autozomi. 6. (TEHN.) Semn trasat pe o scar─â, pe o curb─â etc. pentru a permite a╚Öezarea ├«n raport cu acesta a p─âr╚Ťilor unui sistem tehnic, ale unei diagrame, fotografii etc. ÔÖŽ Ac sau pies─â mobil─â a unui instrument de m─âsurat, care serve╚Öte la citirea pe scara gradat─â a num─ârului diviziunii p├ón─â la care s-a deplasat partea mobil─â a instrumentului. 7. (GEOGR.) I. climatic = m─ârime scalar─â folosit─â pentru caracterizarea climei ╚Öi a solului zonal dintr-o anumit─â regiune a globului, calculat─â ├«n raport cu temperatura medie anual─â ╚Öi cu media sumelor precipita╚Ťiilor anuale ├«nregistrate la o sta╚Ťie meteorologic─â. ÔŚŐ I. de ariditate = rela╚Ťie care define╚Öte gradul de usc─âciune a climei unei regiuni ├«n func╚Ťie de diver╚Öi factori climatici. ÔŚŐ I. de continentalitate = parametru care indic─â un complex de particularit─â╚Ťi climatice, determinate de ac╚Ťiunea uscatului asupra proceselor de formare a climei. Se define╚Öte prin gradul de continentalism. 8. (BIBL.) Index (II, 3). 9. (MAT., INFORM.) Simbol sau expresie folosite pentru a deosebi ├«ntre ele elemente de acela╚Öi tip (de ex. pentru a indica pozi╚Ťia unui element ├«ntr-un tablou); index (III, 3).
├ŹNDICE s. m. (< lat. index, cf. it., fr. indice): fapt, indiciu; morfem cu o anumit─â semnifica╚Ťie ├«n limb─â. ÔŚŐ ~ gramatic├íl: i. cu semnifica╚Ťie gramatical─â dup─â care se recunoa╚Öte o anumit─â structur─â, categorie sau unitate gramatical─â. Astfel, formele neaccentuate de dativ ╚Öi de acuzativ ale pronumelui reflexiv, ├«nso╚Ťitoare obligatorii ale formelor verbale, constituie i. gramatical al diatezei reflexive; formele verbului a fi, ├«nso╚Ťitoare ale unui participiu, sunt i. gramaticali ai diatezei pasive; lipsa formelor neaccentuate ale pronumelor reflexive sau lipsa formelor verbului a fi din structurile verbale constituie i. gramatical zero al diatezei active; numeralele cardinale un ÔÇô doi, o ÔÇô dou─â sau adjectivele demonstrative acest ÔÇô ace╚Öti, aceast─â ÔÇô aceste ╚Öi acest ÔÇô aceste constituie un i. gramatical al genului substantivelor; desinen╚Ťele zero, -i, -e, -m, -╚Ťi ╚Öi zero ├«n formele merg, mergi, merge, mergem, merge╚Ťi, merg reprezint─â fiecare i. gramatical al persoanei la prezentul indicativ al verbului a merge; desinen╚Ťele -i, -e ╚Öi -uri ├«n formele b─âie╚Ťi, mese ╚Öi tablouri constituie fiecare i. gramatical al num─ârului plural la cele trei genuri; apari╚Ťia prepozi╚Ťiei pe ca ├«nso╚Ťitoare a formelor substantivale sau pronominale pe tata, pe Cristinel, pe mama, pe ei, pe ea, pe acesta, pe aceasta etc. reprezint─â un i. gramatical al cazului acuzativ; sufixul -se ├«n formele verbale c├óntasem, lucrasem, t─âcusem, f─âcusem, venisem ╚Öi cobor├ósem constituie i. gramatical al timpului mai mult ca perfect; sufixele -ind ╚Öi -├ónd din formele verbale venind, suind, primind, c├ónt├ónd, lucr├ónd, f─âc├ónd ╚Öi cobor├ónd reprezint─â i. gramaticali ai modului gerunziu; prezen╚Ťa unui verb la un mod personal ├«ntr-o comunicare constituie un i. gramatical al existen╚Ťei predicatului, ca ├«n exemplele: ÔÇ×Oamenii lucreaz─â c├ónt├óndÔÇŁ, ÔÇ×Ei se gr─âbesc pentru a ajunge la timpÔÇŁ; prezen╚Ťa modului imperativ ├«ntr-o propozi╚Ťie constituie un i. gramatical al propozi╚Ťiei imperative; prezen╚Ťa unui singur verb-predicat ├«ntr-o comunicare constituie un i. gramatical al existen╚Ťei unei singure propozi╚Ťii, iar prezen╚Ťa mai multor verbe-predicate ├«ntr-un enun╚Ť reprezint─â un i. gramatical al existen╚Ťei unei fraze etc. Prin urmare se poate vorbi despre i. gramaticali de diatez─â, de gen, de num─âr, de caz (cazual), de timp (temporal), de mod (modal), de predica╚Ťie, de propozi╚Ťie, de fraz─â etc. ÔŚŐ ~ extragramatic├íl: i. care este situat ├«n afara gramaticii; i. care nu este de natur─â gramatical─â. Astfel: intona╚Ťia (enun╚Ťiativ─â, interogativ─â, exclamativ─â, predicativ─â), dup─â care recunoa╚Ötem unele tipuri de propozi╚Ťii (enun╚Ťiative, interogative, exclamative) sau predicatul; accentul, care diferen╚Ťiaz─â formele omonime: cß║ąnt─â ÔÇô c├óntß║», v├ęsel─â ÔÇô ves├ęl─â etc. ÔŚŐ ~ extralingv├şstic: i. situat ├«n afara limbii, de alt─â natur─â dec├ót lingvistic─â, cum sunt mimica ╚Öi gesturile.

Indice dex online | sinonim

Indice definitie

Intrare: indic
indic adjectiv
Intrare: indica (verb)
indica 1 vb. conjugarea I grupa I verb
Intrare: indice (pl. indici)
indice pl. indici substantiv masculin
Intrare: indice (pl. indice)
indice pl. indice substantiv neutru