INDETERMINÁRE, indeterminări, s. f. Lipsă de determinare; nedeterminare. – Din fr. indétermination.

INDETERMINÁRE, indeterminări, s. f. Lipsă de determinare; nedeterminare. – Din fr. indétermination.

*indetermináre s. f., g.-d. art. indeterminắrii; pl. indeterminắri

indetermináre s. f., g.-d. art. indeterminării; pl. indeterminări

INDETERMINÁRE s. indeterminație, nedeterminare.

INDETERMINÁRE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este nedeterminat. 2. Lipsă de hotărâre; indeterminație. [Cf. fr. indétermination].

INDETERMINÁRE s. f. lipsă de determinare, de precizie. (după fr. indétermination)

indeterminare v. aleatorică, muzică.