Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru independen╚Ť─â

INDEPEND├ëN╚Ü─é s. f. 1. Situa╚Ťie a unui stat sau a unui popor care se bucur─â de suveranitate na╚Ťional─â; stare de neat├órnare ╚Öi drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state ╚Öi a principiilor dreptului interna╚Ťional) problemele sale interne ╚Öi externe, f─âr─â amestec din afar─â; autonomie. 2. Situa╚Ťie a unei persoane care judec─â lucrurile ╚Öi ac╚Ťioneaz─â ├«n mod independent, neinfluen╚Ťat─â de al╚Ťii. ÔÇô Din fr. ind├ępendance.
INDEPEND├ëN╚Ü─é s. f. 1. Situa╚Ťie a unui stat sau a unui popor care se bucur─â de suveranitate na╚Ťional─â; stare de neat├órnare ╚Öi drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state ╚Öi a principiilor dreptului interna╚Ťional) problemele sale interne ╚Öi externe, f─âr─â amestec din afar─â; autonomie. 2. Situa╚Ťie a unei persoane care judec─â lucrurile ╚Öi ac╚Ťioneaz─â ├«n mod independent, neinfluen╚Ťat─â de al╚Ťii. ÔÇô Din fr. ind├ępendance.
INDEPEND├ëN╚Ü─é s. f. 1. Situa╚Ťia unui stat ╚Öi a unui popor care se bucur─â de suveranitate na╚Ťional─â; stare de neat├«rnare ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale. Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste c├«t ╚Öi ├«ncheierea de tratate de prietenie cu alte ╚Ť─âri democratice ╚Öi doritoare de pace din vecin─âtatea noastr─â s├«nt acte de ├«nt─ârire a p─âcii generale ╚Öi a independen╚Ťei noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 141. Nicolae B─âlcescu a fost unul dintre lupt─âtorii progresi╚Öti de acum un veac, care au militat pentru independen╚Ťa ╚Öi pentru unirea Principatelor Dun─ârene. SADOVEANU, E. 49. Alexandru cel Mare... ap─âr─â viteje╚Öte independen╚Ťa ╚Ť─ârii. B─éLCESCU, O. II 13. ÔÖŽ Stare de neat├«rnare economic─â ╚Öi social─â (a unei persoane sau a unei clase sociale). Aceast─â independen╚Ť─â r─âmase numai recunoscut─â ├«n lege, iar ├«n fapt─â rela╚Ťiile lui [ale ╚Ť─âranului] cu proprietarul r─âmaser─â tot acelea╚Öi. B─éLCESCU, O. I 141. 2. Libertate de ac╚Ťiune fa╚Ť─â de influen╚Ťe, interven╚Ťii, amestec str─âin; ├«nsu╚Öirea de a ac╚Ťiona sau de a judeca lucrurile ├«n mod independent. Manifest─â mult─â independen╚Ť─â.
independ├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. independ├ęn╚Ťei
*R─âzb├│iul de Independ├ęn╚Ť─â s. propriu n.
independ├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. independ├ęn╚Ťei
INDEPEND├ëN╚Ü─é s. 1. libertate, neat├órnare, suveranitate, (├«nv. ╚Öi pop.) slobozenie, (├«nv. ╚Öi reg.) slobozie, (├«nv.) nedependen╚Ť─â, volnicie. (~ unui stat.) 2. v. autocefalie.
Independen╚Ť─â Ôëá at├órnare, dependen╚Ť─â
INDEPEND├ëN╚Ü─é s.f. 1. Stare ├«n care se g─âse╚Öte un stat, un popor care se bucur─â de suveranitate na╚Ťional─â; neat├órnare. ÔÖŽ Stare de neat├órnare economic─â ╚Öi social─â (a unei persoane sau a unei clase sociale). 2. Libertate sau ├«nclinare de a face sau de a privi ceva ├«n mod independent. 3. Proprietate a unui sistem axiomatic const├ónd ├«n aceea c─â nici una din axiomele sale nu este deductibil─â din celelalte. [< fr. ind├ępendance].
INDEPEND├ëN╚Ü─é s. f. 1. drept al unui stat la existen╚Ť─â ╚Öi dezvoltare liber─â, f─âr─â amestec din afar─â, de a-╚Öi hot─âr├« singur soarta, de a-╚Öi alege, potrivit voin╚Ťei ╚Öi intereselor sale, calea de dezvoltare social─â ╚Öi politic─â. ÔŚŐ stare de neat├órnare economic─â ╚Öi social─â (a unei persoane, a unei clase sociale). 2. libertate sau ├«nclinare de a face, sau de a privi ceva ├«n mod independent. 3. proprietate a unui sistem axiomatic const├ónd ├«n aceea c─â nici una din axiomele sale nu este deductibil─â din celelalte. (< fr. ind├ępendance)
INDEPEND├ëN╚Ü─é f. 1) Caracter independent. 2) Stare de independen╚Ť─â; libertate de a ac╚Ťiona sau de a judeca independent. 3) Stare de libertate (politic─â, economic─â, na╚Ťional─â) a unui stat sau popor; suveranitate; neat├órnare. 4) Statut interna╚Ťional al unui stat ├«n care suveranitatea sa este recunoscut─â ╚Öi de celelalte state. [G.-D. independen╚Ťei] /<fr. ind├ępendance, it. independenza
Independen╚Ťa f. 1. insul─â ├«n dreptul ora╚Öului Calafat; 2. sat ├«n jud. Covurlui cu 3200 loc. ╚Öi ├«n jud. Ialomi╚Ťa cu 1300 loc.
independen╚Ť─â f. starea unei persoane sau a unei na╚Ťiuni independente: neat├órnare.
*independ├ęn╚Ť─â f., pl. e (d. dependen╚Ť─â; fr. ind├ępendance). Starea de a fi independent: Franc─şa a ajutat Statele-Unite s─â-╚Ö─ş cucereasc─â independen╚Ťa. Calitatea de a fi independent, de a fi ─şubitor de libertate: independen╚Ť─â de caracter. Lips─â de rela╚Ťiune: independen╚Ťa une─ş chestiun─ş de alta. V. neat├«rnare ╚Öi a┼ştark├şe.
INDEPENDEN╚Ü─é s. 1. libertate, neat├«rnare, suveranitate, (├«nv. ╚Öi pop.) slobozenie, (├«nv. ╚Öi reg.) slobozie, (├«nv.) nedependen╚Ť─â, volnicie. (~ unui stat.) 2. (BIS.) autocefalie, neat├«rnare. (~ bisericii ortodoxe rom├óne.)
INDEPENDEN╚Ü─é. Subst. Independen╚Ť─â, libertate, neat├«rnare, slobozenie (pop.), slobozire (pop.), suveranitate; autonomie; nesupunere, neascultare, r─âzvr─âtire, nonconformism, neconformism, iconoclasm, indocilitate (rar). Eliberare, liberare (pop.), sc─âpare, dezrobire, desc─âtu╚Öare, emancipare, emancipa╚Ťie (├«nv.). Fire independent─â; neconformist, nonconformist; iconoclast. Eliberator, dezrobitor. Adj. Independent, neat├«rnat, slobod (pop.), liber, de sine st─ât─âtor, autonom, de capul s─âu; nesupus, neascult─âtor, ne├«n╚Ťeleg─âtor, nonconformist, neconformist, indocil (rar), iconoclast, r─âzvr─âtit. Dezrobit, desc─âtu╚Öat, emancipat. Cu personalitate, original. Eliberator, dezrobitor. Vb. A fi independent, a manifesta independen╚Ť─â, a da dovad─â de independen╚Ť─â; a avea convingeri proprii; a nu se supune, a se ridica, a se revolta, a se r─âzvr─âti; a se elibera, a se libera (pop.), a (se) dezrobi, a (se) desc─âtu╚Öa (fig.), a se emancipa. A l─âsa liber, a slobozi (pop.), a elibera, a pune ├«n libertate, a da drumul, a l─âsa ├«n voia lui. Adv. (├Än mod) independent, liber, autonom; de sine st─ât─âtor. V. indisciplin─â, individualism, libertate, opozi╚Ťie, originalitate, r─âzvr─âtire.
DECLARA╚ÜIA DE INDEPENDEN╚Ü─é, document adoptat la 4 iul. 1776, la Philadelphia, de Congresul continental al reprezentan╚Ťilor celor 13 colonii engleze din America de Nord, prin care acestea s-au declarat independente. D., conceput─â de Thomas Jefferson, reprezenta chintesen╚Ťa celor mai ├«nalte concepte politice ╚Öi filozofice ale sec. 18. Ziua de 4 iul. a devenit s─ârb─âtoarea na╚Ťional─â a S.U.A. Declara╚Ťia de independen╚Ť─â Atunci c├ónd, ├«n decursul evenimentelor omene╚Öti, devine necesar ca un popor s─â desfac─â leg─âturile politice care l-au unit cu un altul ╚Öi s─â-╚Öi asume printre Puterile lumii statutul aparte ╚Öi egal la care ├«l ├«ndrept─â╚Ťesc Legile Naturii ╚Öi ale lui Dumnezeu, un elementar respect fa╚Ť─â de legile nescrise ale umanit─â╚Ťii impune ca acesta s─â declare cauzele care ├«l constr├óng la separa╚Ťiune. Consider─âm ca adev─âruri gr─âitoare c─â to╚Ťi oamenii s-au n─âscut egali, c─â sunt ├«nzestra╚Ťi de c─âtre Creator cu anumite Drepturi inalienabile, c─â printre acestea se num─âr─â dreptul la Via╚Ť─â, la Libertate ╚Öi la c─âutarea Fericirii. C─â, pentru a asigura aceste drepturi, Oamenii instituie Guverne, care ├«╚Öi deriv─â dreptele lor puteri din consim╚Ť─âm├óntul celor guverna╚Ťi. C─â, ori de c├óte ori, o Form─â de Guvernare devine o primejdie pentru aceste ╚Ťeluri, este Dreptul Poporului s─â o schimbe sau s─â o aboleasc─â ╚Öi s─â instituie un nou Guvern bazat pe acele principii ╚Öi organizat ├«n acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor p─ârea cele mai nimerite s─â-i garanteze acestui Popor Siguran╚Ťa ╚Öi Fericirea. Pruden╚Ťa, ├«ntr-adev─âr, va fi aceea care va dicta ca Guvernele de mult statornicite s─â nu fie schimbate pentru motive ne├«nsemnate sau vremelnice; iar ├«ntreaga experien╚Ť─â ne ├«nva╚Ť─â c─â omenirea este mai dispus─â s─â sufere, at├óta vreme c├ót r─âul poate fi tolerat, dec├ót s─â-╚Öi fac─â dreptate prin abolirea formelor de guvernare cu care s-a obi╚Önuit. Dar atunci, c├ónd un lung ╚Öir de abuzuri ╚Öi de uzurpa╚Ťiuni urm─ârind invariabil acela╚Öi Scop, demonstreaz─â inten╚Ťia de a subjuga Poporul unui Despotism absolut, este dreptul s─âu, este datoria sa s─â ├«nl─âture un asemenea Guvern ╚Öi s─â g─âseasc─â noi Garan╚Ťi ai securit─â╚Ťii lui viitoare. Tot astfel a fost ╚Öi suferin╚Ťa r─âbd─âtoare a acestor Colonii; ╚Öi tot astfel este acum nevoia ce le oblig─â s─â schimbe fostele lor Sisteme de Guvern─âm├ónt. Istoria actualului Rege al Marii Britanii este o istorie de repetate ultraje ╚Öi uzurpa╚Ťiuni, av├ónd toate ca scop direct statornicirea unei Tiranii absolute asupra acestor State. Pentru a dovedi cele spuse, s─â supunem Faptele judec─â╚Ťii unei lumi nep─ârtinitoare. A refuzat s─â-╚Öi dea Acordul pentru Legile cele mai benefice ╚Öi mai necesare binelui public. A interzis Guvernatorilor s─âi s─â valideze Legi de importan╚Ť─â imediat─â ╚Öi presant─â dac─â ace╚Ötia nu le suspendau p├ón─â la ob╚Ťinerea asentimentului s─âu; iar c├ónd acestea erau suspendate ca atare, el a neglijat cu totul s─â se ocupe de ele. A refuzat s─â sanc╚Ťioneze alte Legi ce aduc ├«nlesniri unor mari circumscrip╚Ťii, dac─â locuitorii acestora nu renun╚Ťau la dreptul de Reprezentare ├«n Legislativ, un drept de valoare inestimabil─â pentru ei ╚Öi ├«nsp─âim├ónt─âtor doar pentru tirani. A convocat corpurile legiuitoare s─â se ├«nt├ólneasc─â ├«n locuri neobi╚Önuite, inconfortabile ╚Öi la mare distan╚Ť─â de Oficiile Publice cu unicul scop de a-i istovi pentru a-i face s─â se conformeze m─âsurilor sale. A dizolvat ├«n mod repetat Camerele Reprezentan╚Ťilor pentru c─â acestea s-au opus cu brav─â fermitate ├«nc─âlc─ârii de c─âtre el a drepturilor poporului. A refuzat mult timp, dup─â astfel de dizolv─âri, s─â permit─â alegerea altora; drept urmare, Puterile Legislative, neput├ónd fi anihilate, au revenit Poporului ├«n totalitatea sa pentru a fi exercitate, Statul r─âm├ón├ónd ├«ntre timp expus tuturor primejdiilor de invazie din exterior ╚Öi de fr─âm├óntare ├«n interior. S-a str─âduit s─â ├«mpiedice popularea acestor State; ├«n acest scop obstruc╚Ťion├ónd Legea Naturaliz─ârii Str─âinilor; refuz├ónd s─â sanc╚Ťioneze ale legi de natur─â s─â ├«ncurajeze migrarea ├«nspre aceste locuri ╚Öi ├«n─âsprind condi╚Ťiile pentru noi Aloc─âri de P─âm├ónturi. A ├«mpiedicat Administrarea Justi╚Ťiei, refuz├ónd s─â-╚Öi dea Asentimentul pentru Legile care stabilesc Puterile Judec─âtore╚Öti. I-a f─âcut de judec─âtori dependen╚Ťi ├«n totalitate de Voin╚Ťa sa ├«n privin╚Ťa duratei exercit─ârii func╚Ťiei ╚Öi a cuantumului ╚Öi pl─â╚Ťii salariilor acestora. A ├«nfiin╚Ťat o mul╚Ťime de Noi servicii ╚Öi a trimis ├«ncoace armate de Func╚Ťionari. care s─â ne h─âr╚Ťuiasc─â oamenii ╚Öi s─â le spolieze agoniselile. ╚śi-a p─âstrat printre noi, ├«n timp de pace, Armatele sale Regulate, f─âr─â Consim╚Ť─âm├óntul corpurilor noastre legiuitoare. A ac╚Ťionat ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót Armata s─â fie independent─â de Puterea Civil─â ╚Öi superioar─â acesteia. S-a ├«nso╚Ťit cu al╚Ťii ca s─â ne supun─â unei jurisdic╚Ťii str─âine de constitu╚Ťia noastr─â ╚Öi nerecunoscut─â de legile noastre; d├óndu-╚Öi Asentimentul pentru Actele acestora de pretins─â Legisla╚Ťie: Pentru a ├«ncartirui printre noi mari corpuri de militari ├«narma╚Ťi; Pentru a-i proteja de pedeaps─â printr-un simulacru de Judecat─â pentru orice Crime pe care le-ar fi comis ├«mpotriva Locuitorilor acestor State; Pentru a ├«mpiedica Comer╚Ťul nostru cu toate col╚Ťurile lumii; Pentru a ne impune taxe f─âr─â Consim╚Ť─âm├óntul nostru; Pentru a ne priva, ├«n multe cazuri, ╚Öi de avantajele proceselor la Curtea cu Juri; Pentru a ne duce peste M─âri spre a fi judeca╚Ťi pentru pretinse delicte; Pentru abolirea liberului Sistem de Legi Engleze ├«ntr-o Provincie ├«nvecinat─â, stabilind ├«n─âuntrul acesteia o guvernare Arbitrar─â ╚Öi l─ârgindu-i Hotarele astfel ├«nc├ót s─â o foloseasc─â imediat drept exemplu ╚Öi instrument pentru introducerea aceleia╚Öi conduceri absolute ├«n aceste Colonii; Pentru ├«nl─âturarea Statutelor noastre, pentru abolirea Legilor noastre cele mai pre╚Ťioase ╚Öi pentru modificarea fundamental─â a Formelor noastre de Guvern─âm├ónt; Pentru suspendarea propriilor noastre Corpuri Legiuitoare ╚Öi pentru a se fi declarat investi╚Ťi cu puterea de a elabora legi pentru noi ├«n toate cazurile, f─âr─â discriminare. A renun╚Ťat la Guvernare aici, declar├óndu-ne ├«n afara Protec╚Ťiei sale ╚Öi a dus R─âzboi ├«mpotriva noastr─â. Ne-a pr─âdat m─ârile, ne-a pustiit Coastele, ne-a ars ora╚Öele ╚Öi a distrus vie╚Ťile oamenilor no╚Ötri. ├Än momentul de fa╚Ť─â transport─â mari Armate de Mercenari str─âini pentru a des─âv├ór╚Öi actele aduc─âtoare de moarte, pustiire ╚Öi tiranie, ├«ncepute ├«n ├«mprejur─âri de o Cruzime ╚Öi Perfidie cu greu egalate chiar ╚Öi de cele mai barbare epoci ╚Öi total nedemne de Conduc─âtorul unei na╚Ťiuni civilizate. I-a constr├óns pe Concet─â╚Ťenii no╚Ötri Captura╚Ťi ├«n largul M─ârii s─â ridice Armele ├«mpotriva ╚Ü─ârii lor, s─â devin─â c─âl─âii prietenilor ╚Öi Fra╚Ťilor lor sau s─â cad─â ei ├«n╚Öi╚Öi r─âpu╚Öi de M├óinile acestora. A incitat la r─âzmeri╚Ťe ├«n r├óndurile noastre ╚Öi s-a str─âduit s─â-i aduc─â ├«ncoace pe locuitorii de la frontierele noastre, nemilo╚Öii S─âlbatici Indieni, a c─âror lege de r─âzboi bine-╚Ötiut─â este de distrugere f─âr─â discriminare a tuturor, indiferent de v├órst─â, sex sau condi╚Ťie social─â. La fiecare etap─â a acestor Opresiuni, Noi am ├«naintat Peti╚Ťii de Reparare a Nedrept─â╚Ťii ├«n cei mai umili termeni: Cererilor Noastre repetate li s-a r─âspuns doar cu repetate injurii. Un Principe, al c─ârui caracter este astfel marcat de ac╚Ťiuni care, fiecare ├«n parte, ar putea defini un Tiran, este nepotrivit s─â fie conduc─âtorul unui popor liber. Nu se poate nici spune c─â nu le-am atras aten╚Ťia fra╚Ťilor no╚Ötri britanici. I-am avertizat din c├ónd ├«n c├ónd cu privire la ├«ncerc─ârile legislativului lor de a-╚Öi extinde jurisdic╚Ťia ├«n mod inadmisibil asupra noastr─â. Le-am reamintit ├«mprejur─ârile emigr─ârii ╚Öi stabilirii noastre aici. Am apelat la sim╚Ťul lor ├«nn─âscut de dreptate ╚Öi m─ârinimie ╚Öi i-am implorat ├«n numele leg─âturilor noastre de rudenie comun─â s─â dezavueze aceste uzurpa╚Ťiuni, care, ├«n mod inevitabil, vor duce la ├«ntreruperea leg─âturilor ╚Öi a coresponden╚Ťei noastre. Au fost ├«ns─â ╚Öi ei surzi la vocea drept─â╚Ťii ╚Öi a leg─âturii de s├ónge. Trebuie, de aceea, s─â accept─âm necesitatea de a ne Separa ╚Öi de a-i considera, ca ╚Öi pe restul umanit─â╚Ťii, Du╚Ömani pe timp de R─âzboi ╚Öi Prieteni pe timp de Pace. De aceea, noi, Reprezentan╚Ťii STATELOR UNITE ALE AMERICII, ├«ntruni╚Ťi ├«n Congresul General, f─âc├ónd apel la Judec─âtorul Suprem al omenirii pentru a c├ónt─âri corectitudinea inten╚Ťiilor noastre, declar─âm ╚Öi public─âm solemn, ├«n Numele ╚Öi prin Autoritatea investit─â de bunul Popor al acestor Colonii, c─â aceste Colonii Unite sunt ╚Öi de drept trebuie s─â fie STATE LIBERE ╚śI INDEPENDENTE; c─â ele sunt Absolvite de orice loialitate fa╚Ť─â de Coroana Britanic─â ╚Öi c─â orice leg─âtur─â politic─â ├«ntre ele ╚Öi Statul Marii Britanii este ╚Öi trebuie s─â fie desf─âcut─â ├«n ├«ntregime ╚Öi c─â, ├«n calitate de State Libere ╚Öi Independente au puteri depline s─â declare R─âzboi, s─â ├«ncheie Pace, s─â contracteze Alian╚Ťe, s─â stabileasc─â Leg─âturi Comerciale ╚Öi s─â fac─â toate actele ╚Öi lucrurile pe care Statele Independente pot s─â le fac─â de drept. ╚śi, pentru a sus╚Ťine aceast─â Declara╚Ťie, pun├óndu-ne n─âdejdea ├«n protec╚Ťia Providen╚Ťei Divine, ne leg─âm unii de fa╚Ť─â de al╚Ťii cu Vie╚Ťile noastre, Averile noastre ╚Öi cu sf├ónta noastr─â Onoare. Declara╚Ťia de mai sus a fost, din ordinul Congresului, autentificat─â ╚Öi semnat─â de c─âtre urm─âtorii membrii: John Hancock; NEW HAMPSHIRE: Josiah Bartlett, William Whipple, Matthew Thornton; MASSACHUSETTS BAY: Samuel Adams, John Adams, Robert Treat Paine, Elbridge Gerry; Rhode Island: Stephen Hopkins, William Ellery; CONNECTICUT: Roger Sherman, Samuel Huntington, William Williams, Oliver Wolcott; NEW YORK: William Floyd, Philip Livingston, Francis Lewis, Lewis Morris; NEW JERJEY: Richard Stockton, John Witherspoon, Francis Hopkinson, John Hart, Abraham Clerk; PENNYSYLVANIA: Robert Morris, Benjamin Rush, Benjamin Franklin, John Morton, George Clymer, James Smith, George Taylor, James Wilson, George Ross; DELAWARE: Caesar Rodney, George Read, Thomas MÔÇÖKean; MARYLAND: Samuel Chase, William Paca, Thomas Stone, Charles Caroll, of Carrollton; VIRGINIA: George Wythe, Richard Henri Lee, Thomas Jefferson, Benjamin Harrison, Thomas Nelson Jr., Francis Lightfoot Lee, Carter Braxton; NORTH CAROLINA: William Hooper, Joseph Hewes, John Penn; SOUTH CAROLINA: Edward Rutledge, Thomas Lynch Jr., Arthur Middleton; GEORGIA: Button Gwinnett, Lyman Hall, George Walton. SE DECIDE ca exemplare ale Declara╚Ťiei s─â fie trimise diverselor adun─âri, conven╚Ťii ╚Öi comitete sau consilii de securitate ╚Öi diver╚Öilor comandan╚Ťi ai trupelor continentale; ca Declara╚Ťia s─â fie adus─â la cuno╚Ötin╚Ť─â ├«n fiecare dintre Statele Unite, la nivelul conducerii armate.
R─éZBOIUL DE INDEPENDEN╚Ü─é A COLONIILOR SPANIOLE DIN AMERICA (1810-1826), r─âzboi de eliberare purtat de coloniile spaniole din America ├«mpotriva metropolei. ├Än cursul r─âzboiului, care a eviden╚Ťiat calit─â╚Ťile militare ale lui Sim├│n Bol├şvar (conduc─âtorul armatelor populare din nordul Americii de Sud) ╚Öi ale lui Jos├ę de San Martin (conduc─âtorul armatelor populare din sudul Americii de Sud), ├«ntreg terit. Americii Latine (cu excep╚Ťia Cubei ╚Öi Puerto Rico-ului) a fost eliberat de sub domina╚Ťia spaniol─â, constituindu-se actualele state latino-americane. Brazilia, care era colonie portughez─â, n-a participat la acest r─âzboi; ea ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa ├«n 1822.
R─éZBOIUL PENTRU INDEPENDEN╚ÜA COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD (1775-1783), r─âzboi de eliberare purtat de cele 13 colonii engleze din America de Nord ├«mpotriva metropolei, care ├«mpiedica dezvoltarea lor economic─â ╚Öi politic─â. La 4 iul. 1776, reprezentan╚Ťii coloniilor au adoptat ÔÇ×Declara╚Ťia de independen╚Ť─âÔÇŁ care a proclamat crearea Republicii Statelor Unite ale Americii, primul stat independent de pe continentul american. Armata S.U.A. ╚Öi deta╚Öamente de voluntari au repurtat, sub conducerea lui George Washington, o serie de victorii asupra armatelor engleze, dintre care cele mai ├«nsemnate au fost la Saratoga (1777) ╚Öi Yorktown (1781). ├Änfr├ónt─â, Anglia a fost nevoit─â s─â recunoasc─â ├«n 1783 independen╚Ťa S.U.A.
R─éZBOIUL PENTRU INDEPENDEN╚Ü─é (1877-1878), r─âzboi ├«mpotriva turcilor, care a vut drept consecin╚Ť─â recunoa╚Öterea pe plan interna╚Ťional a independen╚Ťei Rom├óniei. Ca urmare a necesit─â╚Ťilor istorice ╚Öi ├«n ├«mprejur─ârile favorabile create de r─âscoalele din Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina (1875), Bulgaria (1876) ╚Öi declan╚Öarea unui r─âzboi ruso-turc (1877), Rom├ónia ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa de stat (9/21 mai 1877). Conform conven╚Ťiei rom├óno-ruse din 4/16 apr. 1877, armata rus─â a trecut prin Rom├ónia ╚Öi a ocupat linia Dun─ârii p├ón─â la Olt, iar armata rom├ón─â a fost concentrat─â ├«n S Olteniei. ├Än iun. trupele ruse╚Öti au trecut Dun─ârea, ├«ncep├ónd opera╚Ťiunile militare pe terit. Imp. Otoman, Rezisten╚Ťa lui Osman Pa╚Öa la Plevna a oprit armata rus─â, determin├ónd, la cererea Rusiei, participarea armatei rom├óne la r─âzboi cu Diviziile III ╚Öi IV ╚Öi o divizie de rezerv─â, av├ónd un efectiv total de c. 38000 oameni ╚Öi 108 tunuri. Dup─â lupte grele ├«n care armata rom├ón─â, cu pre╚Ťul unor mari sacrificii, a cucerit reduta Grivi╚Ťa I (30 aug./11 sept. 1877), cetatea Rahova (9/21 nov. 1877), Plevna a fost silit─â s─â se predea prin eforturile unite ale trupelor ruso-rom├óne la 28 nov./10 dec. 1877. C─âderea Plevnei a dus la precipitarea evenimentelor militare. Trupele rom├óne asediaz─â Vidinul, iar cele ruse se ├«ndreapt─â spre Constantinopol, ├«n apropierea c─âruia ajung ├«n ian. 1878. Dup─â cucerirea ora╚Öelor Filipopol ╚Öi Adrianopol, Turcia cere armisti╚Ťiu (23 ian./4 febr.). Independen╚Ťa de stat a Rom├óniei a fost recunoscut─â pe plan interna╚Ťional prin Pacea de la San Stefano ╚Öi Congresul de la Berlin. ├Än acela╚Öi timp, prin Tratatul de pace de la Berlin, s-a restabilit autoritatea statului rom├ón asupra Dobrogei ÔÇô str─âvechi terit. rom├ónesc ce fusese cotropit de turci ├«n 1417. Concomitent, cele trei jude╚Ťe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail ╚Öi Bolgrad), care fuseser─â restituite Moldovei ├«n 1856, sunt anexate din nou Rusiei.
INDEPEND├ëN╚Ü─é s. f. (< fr. ind├ępendance): calitate a unei p─âr╚Ťi de propozi╚Ťie sau a unei propozi╚Ťii de a nu depinde de un regent, de a fi autonom─â. Beneficiaz─â de aceast─â calitate subiectul, predicatul ╚Öi propozi╚Ťia principal─â independent─â (v.).

Independen╚Ť─â dex online | sinonim

Independen╚Ť─â definitie

Intrare: independen╚Ť─â
independen╚Ť─â