13 definiții pentru inculpa
INCULPÁ, incúlp,
vb. I.
Tranz. A învinui, a acuza pe cineva (în fața unei instanțe judecătorești). – Din
fr. inculper, lat. inculpare. INCULPÁ, incúlp,
vb. I.
Tranz. A învinui, a acuza pe cineva (în fața unei instanțe judecătorești). – Din
fr. inculper, lat. inculpare. INCULPÁ vb. I.
Tranz. (Numai la timpuri compuse) A porni o urmărire penală împotriva cuiva; a învinovăți, a învinui, a acuza.
inculpá (a ~) (a acuza)
vb.,
ind. prez. 3 incúlpă
inculpá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incúlpă
A inculpa ≠ a justifica, a dezvinovăți INCULPÁ vb. I. tr. A învinui, a acuza. [P.i. incúlp. / < fr. inculper].
INCULPÁ vb. tr. (jur.) a învinovăți, a învinui, a acuza. (< fr. inculper, lat. inculpare)
A INCULPÁ incúlp tranz. (persoane) A declara ca fiind culpabil; a acuza; a învinui. /<fr. inculper, lat. inculpare inculpà v. a acuza pe cineva de o greșală, de un delict, de o crimă.
*incúlp, a
-á v. tr. (fr. inculper, d. lat. in, în, și culpare, a mustra, a blama, d. culpa, culpă. V.
dis-culp). Acuz, învinovățesc.
INCULPA vb. (JUR.) a acuza, (livr.) a incrimina. Inculpa dex online | sinonim
Inculpa definitie
Intrare: inculpa
inculpa verb grupa I conjugarea I