Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru increment

INCREM├ëNT s. n. (Rar) Cre╚Ötere, adaos, spor. ÔÇô Din lat. incrementum.
INCREM├ëNT, incrementuri, s. n. (Rar) Cre╚Ötere, adaos, spor. [Pl. ╚Öi: incremente] ÔÇô Din lat. incrementum.
increm├ęnt (rar) s. n.
increm├ęnt s. n., pl. increm├ęnturi
INCREM├ëNT s.n. (Liv.) 1. Cre╚Ötere, adaos, spor. 2. Orice material introdus ├«n corpul animal ╚Öi utilizat ├«n organism. 3. (Fiz.) Contribu╚Ťia particularit─â╚Ťilor structurale, interatomice la valoarea unei m─ârimi fizice care caracterizeaz─â o anumit─â structur─â molecular─â. [Pl. -turi, -te. / < fr. incr├ęment, lat. incrementum].
INCREM├ëNT s. n. 1. (mat.) cre╚Ötere, adaos arbitrar. ÔŚŐ (inform.) cantitate elementar─â la care este ad─âugat─â o m─ârime ├«ntr-un proces de calcul. ÔŚŐ (├«n gram. transforma╚Ťional─â) element care adaug─â ceva unui lucru la structura c─âruia se aplic─â. 2. orice material introdus ├«n corpul animal ╚Öi utilizat ├«n organism. 3. (fiz.) contribu╚Ťia particularit─â╚Ťilor structurale, interatomice la valoarea unei m─ârimi fizice care caracterizeaz─â o anumit─â structur─â molecular─â. (< fr. incr├ęment, lat. incrementum)
INCREMÉNT ~uri n. rar Adaos (la ceva) în vederea completării; spor. /<lat. incrementum

Increment dex online | sinonim

Increment definitie

Intrare: increment (pl. -e)
increment pl. -e
Intrare: increment (pl. -uri)
increment pl. -uri substantiv neutru