Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru inconstant

INCONST├üNT, -─é, inconstan╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Care nu este constant; schimb─âtor, nestatornic, instabil, u╚Öuratic. ÔÇô Din fr. inconstant.
INCONST├üNT, -─é, inconstan╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Care nu este constant; schimb─âtor, nestatornic, instabil, u╚Öuratic. ÔÇô Din fr. inconstant.
INCONST├üNT, -─é, inconstan╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Care nu este constant; schimb─âtor, nestatornic.
inconst├ínt adj. m., pl. inconst├ín╚Ťi; f. inconst├ínt─â, pl. inconst├ínte
inconst├ínt adj. m., pl. inconst├ín╚Ťi; f. sg. inconst├ínt─â, pl. inconst├ínte
INCONSTÁNT adj. 1. v. inconsecvent. 2. v. schimbător.
Inconstant Ôëá constant, nelabil, neschimb─âtor, stabil, statornic
INCONSTÁNT, -Ă adj. Care nu este constant; nestatornic. [< fr. inconstant, lat. inconstans].
INCONSTÁNT, -Ă adj. care nu este constant; nestatornic, inegal. (< fr. inconstant, lat. inconstans)
INCONST├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care nu este constant; lipsit de consecven╚Ť─â (├«n p─âreri, atitudini); nestatornic; schimb─âtor; inconsecvent; neconsecvent. [Sil. -con-stant] /<fr. inconstant, lat. inconstans, ~ntis
*inconst├ínt, -─â adj. (lat. in-c├│nstans, -├íntis). Nestatornic, care nu e constant. Adv. F─âr─â constan╚Ť─â.
INCONSTANT adj. 1. capricios, flu╚Öturatic, fluturatic, inconsecvent, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimb─âcios, schimb─âtor, (livr.) labil. (Un om tare ~.) 2. capricios, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimb─âcios, schimb─âtor, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) n─âzuros, (pop. fig.) b─âl╚Ťat. (O vreme ~.)

Inconstant dex online | sinonim

Inconstant definitie

Intrare: inconstant
inconstant adjectiv