Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru inconsistență

INCONSISTÉNȚĂ s. f. 1. Lipsă de consistență, de soliditate. 2. (Log.) Caracteristică a unei mulțimi de enunțuri care implică logic o contradicție sau are consecințe contradictorii. – Din fr. inconsistance.
INCONSISTÉNȚĂ s. f. Lipsă de consistență, de soliditate. – Din fr. inconsistance.
INCONSISTÉNȚĂ, inconsistențe, s. f. Lipsă de consistență, de soliditate.
inconsisténță s. f., g.-d. art. inconsisténței
inconsisténță s. f., pl. inconsisténțe
INCONSISTÉNȚĂ s.f. 1. Lipsă de consistență, de soliditate. 2. (Log.) Proprietate a unor expresii de calcul logic de a fi false în orice interpretare. [Cf. fr. inconsistance].
INCONSISTÉNȚĂ s. f. 1. lipsă de consistență de soliditate. 2. (log.) proprietate a unor expresii de calcul logic de a fi false în orice interpretare. (< fr. inconsistance)
INCONSISTÉNȚĂ ~e f. Caracter inconsistent; lipsă de consistență. /<fr. inconsistance
*inconsisténță f., pl. e (d. consistență; fr. -stance). Lipsă de consistență. Fig. Inconsistența ideilor.

inconsistență definitie

inconsistență dex

Intrare: inconsistență
inconsistență