inconștient definitie

15 definiții pentru inconștient

INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. S. n. 1. (Psih.; la Freud) Instinctele reprimate ale persoanei și dorințele, ideile, imaginile asociate lor și inaccesibile direct conștiinței. 2. (Fil.; la E. von Hartmann) Principiu unic față de care conștiința este numai o manifestare [Pr.: -ști-ent] – Din fr. inconscient (după conștient).
INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. S. n. Activitate psihică a omului de care el nu-și dă seama, totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței. [Pr.: -ști-ent] – Din fr. inconscient (după conștient).
INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adj. 1. Care și-a pierdut cunoștința, care nu e conștient, lipsit de conștiință de sine (ca urmare a unei stări patologice). Pacientul era inconștient. 2. Lipsit de conștiință, care n-are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte. Își blestema în gînd inspirația nenorocită de a se lua după capriciile unei cucoane inconștiente. REBREANU, R. II 47. ♦ (Despre un act, o faptă) Făcut de cineva fără să-și dea seama de ceea ce face; involuntar. Gest inconștient. ◊ (Adverbial) Buzele i se mișcau încet, inconștient, parcă șopteau. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. – Pronunțat: -ști-ent.
inconștiént1 (-ști-ent) adj. m., pl. inconștiénți; f. inconștiéntă, pl. inconștiénte
inconștiént2 (-ști-ent) s. n.
inconștiént adj. m. conștient
INCONȘTIÉNT adj., adv. 1. adj. v. leșinat. 2. adj. v. automat. 3. adv. automat. 4. adj. v. instinctiv. 5. adj. v. iresponsabil.
Inconștient ≠ conștient
INCONȘTIÉNT, -Ă adj. (adesea s.) 1. Care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. Lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ♦ (Despre acțiuni) Făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. // s.n. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. [Pron. -ști-ent. / cf. fr. inconscient].
INCONȘTIÉNT, -Ă I. adj. (și s. m. f.) 1. care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ◊ făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. II. s. n. activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. (< fr. inconscient)
INCONȘTIÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane) Care nu este conștient; fără cunoștință. 2) și adverbial Care nu-și dă seama de ceea ce face; lipsit de conștiință; fără judecată. 3) și adverbial (despre acțiuni, lucruri etc.) Care este făcut fără participarea conștiinței sau a voinței; efectuat din instinct; instinctiv; mașinal; automat; involuntar; mecanic. [Sil. -con-ști-ent] /<lat. inconsciens, ~ntis, fr. inconscient
inconscient a. 1. ce se face fără a-și da seamă; 2. care n’are conștiință de sine. ║ n. filozofia inconscientului.
*inconsciént și (ob.) -știént, -ă adj. (fr. inconscient, după lat. in-cónscius). Care nu e conștient, care nu pricepe ce face: nebunu e inconscient. Făcut fără să-țĭ daĭ samă: fapt inconștient. S. n., pl. e Lucru despre care n’aĭ conștiință. Adv. În mod inconștient.
*inconștiént, -énță, V. inconscient, -énță.
INCONȘTIENT adj., adv. 1. adj. leșinat, (Transilv.) petrecut. (A avut o criză și este ~.) 2. adj. automat, automatic, instinctiv, mașinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) 3. adv. automat, automatic, mașinal, mașinalicește, mecanic, reflex, (înv.) mecanicește. (Merge ~.) 4. adj. instinctual, instinctiv. (Reflexe ~.) 5. adj. iresponsabil. (Faptă ~.)

inconștient dex

Intrare: inconștient
inconștient adjectiv