incomplect definitie

16 definiții pentru incomplect

INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.
INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, necomplet. [Var.: incompléct, -ă adj.] – Din fr. incomplet.
INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.
INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, necomplet. [Var.: incompléct, -ă adj.] – Din fr. incomplet.
INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, căruia îi lipsește una sau mai multe din părțile sale; cu lipsuri; necomplet. Raportul prezentat a fost incomplet.
incomplét adj. m., pl. incompléți; f. incomplétă, pl. incompléte
incomplét adj. m. complet[1]
INCOMPLÉT adj. 1. v. fragmentar. 2. lacunar. (Text ~.)[1]
Incomplet ≠ complet[1]
INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.
INCOMPLÉT, -Ă adj. Care nu este complet; necomplet. [Var. incomplect, -ă adj. / cf. fr. incomplet, it. incompleto].
INCOMPLÉT, -Ă adj. care nu este complet. (< fr. incomplet)
INCOMPLÉT ~tă (~ți, ~te) Care nu este complet; fără unul sau mai multe elemente constitutive; necomplet; imperfect. [Sil. -com-plet] /<fr. incomplet[1]
incomplet a. care nu e complet.
*incomplét, -ă adj. (lat. in-completus). Care nu e complet. Bot. Se zice despre o floare lipsită de vre-un organ. Adv. În mod incomplet: a trata o chestiune incomplet.
INCOMPLET adj. 1. fragmentar, necomplet, parțial. (Publicarea ~ a unei opere.) 2. lacunar. (Text ~.)

incomplect dex

Intrare: incomplet
incomplect
incomplet adjectiv