INCLINOMÉTRU, inclinometre, s. n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea poziției unei găuri de sondă. 2. Instrument care servește la măsurarea unghiurilor de înclinare a unei nave în raport cu orizontul. 3. Instrument care indică direcția magnetismului Pământului. – Din fr. inclinomètre, engl. inclinometer.

INCLINOMÉTRU, inclinometre, s. n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea poziției unei găuri de sondă. 2. Instrument care servește la măsurarea unghiurilor de înclinare a unei nave în raport cu orizontul. 3. Instrument care indică direcția magnetismului Pământului. – Din fr. inclinomètre, engl. inclinometer.

inclinométru (-me-tru) s. n., art. inclinométrul; pl. inclinométre

inclinométru s. n. (sil. -tru), art. inclinométrul; pl. inclinométre

INCLINOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea direcției unei găuri de sondă. 2. Instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. [Var. înclinometru s.n. / < fr. inclinomĂ?tre].

ÎNCLINOMÉTRU s.n. v. inclinometru.

INCLINOMÉTRU s. n. 1. instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. 2. aparat folosit în inclinometrie. 3. instrument care indică direcția magnetismului Pământului. (< fr. inclinomètre)

INCLINO- „înclinație, deviație”. ◊ L. inclino, are „a se apleca, a se înclina” > fr. inclino-, engl. id. > rom. inclino-. □ ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Grafic în care se prezintă proiecția pe plan orizontal a poziției unei găuri de sondă. 2. Grafic pentru determinarea poziției pe care trebuie să o aibă turbina de foraj împreună cu deviatorul respectiv; ~metrie (v. -metrie1), s. f., măsurare și înregistrare a poziției unei găuri de sondă sau a unghiului de înclinare; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină înclinarea unei nave sau a unui avion.