inclinație definitie

3 definiții pentru inclinație

INCLINÁȚIE s.f. v. înclinație.
inclinați(un)e f. 1. acțiunea de a (se) înclina: inclinațiunea capului; 2. fig. tendență naturală, dispozițiune: are inclinațiune la pictură; 3. iubire, simpatie: căsătorie de inclinațiune; 4. starea lucrului inclinat: inclinațiunea acoperișului; 5. Geom. relațiune de oblicitate; 6. Fiz. unghiu ce face acul busolei cu orizontul.
*inclinațiúne f. (lat. inclinátio, -ónis. V. închinăcĭune). Acțiunea de a saŭ de a te inclina: inclinațiunea capuluĭ, corpuluĭ. Povîrniș, pantă: inclinațiunea acoperemîntuluĭ. Fig. Dispozițiune, aplicațiune, tendență din natură: a avea inclinațiune spre muzică. Afecțiune, amor: căsătorie de inclinațiune. Fam. Persoană, lucru ĭubit. Geom. Oblicitate pe orizont saŭ a uneĭ liniĭ față de alta. Fiz. Unghĭu format de acu magnetic cu orizontu. Astron. Unghiu format de planu orbiteĭ uneĭ planete cu planu eclipticiĭ. – Și -áție și -áre.

inclinație dex

Intrare: inclinație
inclinație