incisiv definitie

18 definiții pentru incisiv

INCISÍV1, incisivi, s. m. (Și în sintagma dinți incisivi) Fiecare dintre dinții lați, cu rădăcinile neramificate, aflați în planul anterior al arcadelor dentare, sus și jos, și folosiți pentru tăierea alimentelor. – Din fr. incisive.
INCISÍV2, -Ă, incisivi, -e, adj. Pătrunzător; tăios, mușcător. Stil incisiv. – Din fr. incisif.
INCISÍV1, incisivi, s. m. (Și în sintagma dinți incisivi) Fiecare dintre dinții lați, cu rădăcinile neramificate, aflați în planul anterior al arcadelor dentare, sus și jos, și folosiți pentru tăierea alimentelor. – Din fr. incisive.
INCISÍV2, -Ă, incisivi, -e, adj. Pătrunzător; tăios, mușcător. Stil incisiv. – Din fr. incisif.
INCISÍV, -Ă, incisivi, -e, adj. (Mai ales în expr.) Dinți incisivi (și substantivat, m.) = dinții lați din față, destinați să taie alimentele; dinți tăietori. ♦ Fig. Tăios, mușcător. V. caustic. Ton incisiv.
incisív2 s. m., pl. incisívi
incisív1 adj. m., pl. incisívi; f. incisívă, pl. incisíve
incisív adj. m., s. m., pl. incisívi; f. sg. incisívă, pl. incisíve
INCISÍV adj. v. batjocoritor, epigramatic, sarcastic, satiric.
INCISÍV, -Ă adj. Tăios, mușcător. ♦ Dinți incisivi (și s.m.) = cei patru dinți din față care taie alimentele. [Var. inciziv, -ă adj. / < fr. incisif].
INCIZÍV, -Ă adj. v. incisiv.
INCISÍV1 s. m. cei patru dinți din față care taie alimentele. (< it. incisive)
INCISÍV2, -Ă adj. (fig.; despre vorbe, stil) pătrunzător, mușcător, sarcastic. (< fr. incisif)
INCISÍV1 ~ă (~i, ~e): Dinți ~i dinții din față (opt la număr) care servesc la mușcarea și mărunțirea alimentelor. /<fr. incisif, lat. incisivus
INCISÍV2 ~ă (~i, ~e) (despre vorbe, stil) Care conține aluzii răutăcioase; mușcător; pișcător; usturător; înțepător. /<fr. incisif, lat. incisivus
inciziv a. care taie: dinți incizivi, cei dinainte destinați a tăia alimentele; 2. fig. mușcător, satiric: stil inciziv.
*incizív, -ă adj. (fr. incisif, d. lat. incísus, part. d. in-cido, -cídere, a tăĭa în. V. inciziune, ucid). Care servește la tăĭat: dințĭ incizivĭ (care-s în față, patru jos și patru sus). Fig. Mușcător, pătrunzător, vehement: stil, discurs inciziv. Adv. A scrie inciziv.
incisiv adj. v. BATJOCORITOR. EPIGRAMATIC. SARCASTIC. SATIRIC.

incisiv dex

Intrare: incisiv (tăios)
incisiv 1 adj. adjectiv
inciziv adjectiv
Intrare: incisiv (dinte)
incisiv 2 s.m. substantiv masculin