incert definitie

13 definiții pentru incert

INCÉRT, -Ă, incerți, -te, adj. Care nu este cert; nesigur, îndoielnic; schimbător. – Din lat. incertus.
INCÉRT, -Ă, incerți, -te, adj. Care nu este cert; nesigur, îndoielnic; schimbător. – Din lat. incertus.
INCÉRT, -Ă, incerți, -te, adj. Îndoielnic, nesigur. Afirmația asta apărea incertă în literatura de propagandă. CAMIL PETRESCU, U. N. 406.
incért adj. m., pl. incérți; f. incértă, pl. incérte
incért adj. m. cert
INCÉRT adj. 1. v. nesigur. 2. dubios, îndoielnic, nesigur, problematic, (livr.) improbabil, indecis, (rar) îndoios, (fig.) nebulos. (La o dată ~.) 3. v. tulbure.
Incert ≠ cert, sigur, neîndoielnic
INCÉRT, -Ă adj. Nesigur, îndoielnic. [Cf. lat. incertus].
INCÉRT, -Ă adj. nesigur, îndoielnic; (p. ext.) confuz. (< lat. incertus)
INCÉRT ~tă (~ți, ~te) Care nu este cert; care trezește îndoieli; nesigur; îndoielnic. /<lat. incertus
incert a. nesigur.
*incert, -ă adj. (lat. in-certus). Nesigur, îndoĭos, care nu e cert: fapt incert. Variabil: timp incert. Care nu e fix (nu e determinat): ora morțiĭ e incertă. Adv. În mod incert.
INCERT adj. 1. discutabil, îndoielnic, nesigur. (Rezultate ~.) 2. dubios, îndoielnic, nesigur, problematic, (livr.) improbabil, indecis, (rar) îndoios, (fig.) nebulos. (La o dată ~.) 3. nesigur, tulbure. (O perioadă ~.)

incert dex

Intrare: incert
incert adjectiv