incastrare definitie

18 definiții pentru incastrare

ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.
ÎNCASTRÁRE, încastrări, s. f. Acțiunea de a încastra și rezultatul ei. – V. încastra.
ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.[1]
ÎNCASTRÁRE, încastrări, s. f. Acțiunea de a încastra și rezultatul ei. – V. încastra.[1]
ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. A înțepeni un corp în altul. ♦ A realiza între două corpuri o legătură care să împiedice orice mișcare relativă a lor.
ÎNCASTRÁRE, încastrări, s. f. Acțiunea de a încastra și rezultatul ei.
încastrá (a ~) vb., ind. prez. 3 încastreáză
încastráre s. f., g.-d. art. încastrắrii; pl. încastrắri
încastrá vb., ind. prez. 1 sg. încastréz, 3 sg. și pl. încastreáză[1]
încastráre s. f., g.-d. art. încastrării; pl. încastrări[1]
INCASTRÁ vb. I. v. încastra.
INCASTRÁRE s.f. v. încastrare.
ÎNCASTRÁ vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucându-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].
ÎNCASTRÁRE s.f. Mod de legătură a două corpuri solide, care împiedică orice mișcare de rotire sau de translație. [Var. incastrare s.f. / < încastra].
ÎNCASTRÁ vb. tr. a înțepeni, a lega fix două corpuri în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație. (< fr. encastrer)
ÎNCASTRÁRE s. f. 1. acțiunea de a încastra. 2. mod de legătură prin încastrare (1). (< încastra)
A ÎNCASTRÁ ~éz tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer[1]
încastráre s. f. (constr.) Acțiunea de a încastra și rezultatul ei ◊ „În marea lor majoritate casele s-au deteriorat [în urma cutremurului] la primele nivele în zona «încastrării» cum o numim noi specialiștii, numeroase lucrări trebuind a fi atacate de la fundație.” R.l. 19 V 77 p. 2 (din încastra; DEX, DN3)

incastrare dex

Intrare: încastra
încastra verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: încastrare
încastrare substantiv feminin
Intrare: incastrare
incastrare
Intrare: incastra
incastra verb grupa I conjugarea a II-a