INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.

INCARNÁT, -Ă, incarnați, -te, adj. 1. Care a luat formă materială, reală; întrupat. 2. (În sintagma) Unghie incarnată = unghie care crește în carne; onixis. [Var.: încarnát, -ă adj.] – V. incarna.

ÎNCARNÁ vb. I v. incarna.

ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat.

INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.

INCARNÁT, -Ă, incarnați, -te, adj. 1. Care a luat formă materială, reală; întrupat. 2. (În sintagma) Unghie încarnată = unghie care crește în carne; onixiris. [Var.: încarnát, -ă adj.] – V. incarna.

ÎNCARNÁ vb. I v. incarna.

ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat.

INCARNÁ, incarnez, vb. I. Tranz. A da (unui lucru) consistență materială, a întrupa; fig. a reda (ceva) într-o formă concretă. – Variantă: încarná vb. I.

INCARNÁT, -Ă, incarnați, -te, adj. (Și în forma încarnat) 1. Întrupat, personificat. Printre ele se afla o baroană... ce mergea la Viena: urîciune încarnată. BOLINTINEANU, O. 271. 2. Fig. Înverșunat; pasionat. Luăm... asupră-ne a convinge pe cel mai încarnat logician. MACEDONSKI, O. IV. 84. 3. (Numai în expr.) Unghie încarnată = unghie care crește în carne. – Variantă: încarnát, -ă adj.

ÎNCARNÁ vb. I v. incarna.

ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat.

!incarná/încarná (a ~) (a întrupa) vb., ind. prez. 3 incarneáză/încarneáză

încarná v. incarná

încărná (a ~) (a se îngrășa) (reg.) vb., ind. prez. 3 încărneáză

incarná (a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză[1]

încărná (a se îngrășa) vb., ind. prez. 1 sg. încărnéz, 3 sg. și pl. încărneáză

INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.[1]

INCARNÁT adj. v. personificat.

ÎNCĂRNÁ vb. v. împlini, îngrășa, rotunji.

INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.

INCARNÁ vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ◊ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)

INCARNÁT, -Ă I. adj. 1. care a luat formă materială; întrupat. 2. (fig.) înverșunat, pasionat. II. adj., s. n. (de) culoarea cărnii. (< fr. incarnat, it. incarnato)

A INCARNÁ ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare[1]

A SE INCARNÁ mă ~éz intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare[1]

INCARNÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A INCARNA și A SE INCARNA. 2) Care manifestă dârzenie sporită (în acțiuni); cu exces de pasiune (pentru ceva); înverșunat. 3) (despre unghii) Care a pătruns în carne. /v. a (se) incarna

încărnát, încărnátă, adj.(reg.) cu carne; îngrășat.

incarnà v. a (se) întrupa.

incarnat n. coloare roșie ca a cârnei: frumosul incarnat pe fața ta cea albă BOL.

*incarnát, -ă adj. 1. Întrupat, 2. (fr. incarnat). Roș ca carnea. S. n., pl. urĭ. Coloarea roșie ca carnea.

*incarnéz v. tr. (lat. incarnare, d. caro, carnis, carne). Întrupez. V. refl. Mă întrupez (vorbind de Isus Hristos, la catolicĭ). – Și înc-.

încarnéz, V. incarnez.

INCARNA vb. 1. a (se) întruchipa, a (se) întrupa, (înv.) a (se) împelița, a (se) închipui, a (se) încorpora, a (se) omeni. (S-a ~, luînd înfățișare de bărbat.) 2. a (se) concretiza, a (se) întruchipa, a (se) întrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum a fost ~ acest element.) 3. a întruchipa, a întrupa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (înv.) a închipa. (El ~ forța brutală.)

INCARNAT adj. întruchipat, întrupat, personificat.

încărna vb. v. ÎMPLINI. ÎNGRĂȘA. ROTUNJI.