incarnație definitie

9 definiții pentru incarnație

INCARNÁȚIE, incarnații, s. f. Incarnare. – Din fr. incarnation.
INCARNÁȚIE, incarnații, s. f. Incarnare. – Din fr. incarnation.
incarnáție (-ți-e) s. f., art. incarnáția (-ți-a), g.-d. art. incarnáției; pl. incarnáții, art. incarnáțiile (-ți-i-)
incarnáție s. f. (sil. -ți-e), art. incarnáția (sil. -ți-a), g.-d. art. incarnáției; pl. incarnáții, art. incarnáțiile (sil. -ți-i-)
INCARNÁȚIE s. v. întrupare.
INCARNÁȚIE s.f. Incarnare. [Gen. -iei, var. incarnațiune s.f. / < fr. incarnation, lat. incarnatio].
INCARNÁȚIE s. f. incarnare. (< fr. incarnation, lat. incarnatio)
incarnați(un)e f. întrupare, se zice în special de taina prin care cuvântul lui D-zeu s’a făcut trup.
*incarnațiúne f. (lat. incarnátio, -ónis). Întrupare. Acțiunea pin care Isus Hristos s’a făcut om, unind natura divină cu forma umană (la catolicĭ). – Și -áție.

incarnație dex

Intrare: incarnație
incarnație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e