Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru inani╚Ťie

INAN├Ź╚ÜIE s. f. Stare patologic─â a organismului, manifestat─â prin pierdere ├«n greutate, sc─âderea for╚Ťei fizice, ame╚Ťeli etc. ╚Öi cauzat─â de lipsa cronic─â de hran─â. ÔÇô Din fr. inanition, lat. inanitio.
INAN├Ź╚ÜIE s. f. Stare patologic─â a organismului, manifestat─â prin pierdere ├«n greutate, sc─âderea for╚Ťei fizice, ame╚Ťeli etc. ╚Öi cauzat─â de lipsa cronic─â de hran─â. ÔÇô Din fr. inanition, lat. inanitio.
INAN├Ź╚ÜIE s. f. Stare de sl─âbiciune fizic─â extrem─â, cauzat─â de lipsa de hran─â sau de o alimentare insuficient─â. L-a g─âsit sub trei gr─âun╚Ťe Mort de inani╚Ťie. TOP├ÄRCEANU, S. A. 67.
!inan├ş╚Ťie (i-na-, -╚Ťi-e/in-a-) s. f., art. inan├ş╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. inan├ş╚Ťii, art. inan├ş╚Ťiei
inan├ş╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e; mf. in-), art. inan├ş╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. inan├ş╚Ťii, art. inan├ş╚Ťiei
INAN├Ź╚ÜIE s.f. Sl─âbiciune fizic─â extrem─â, provocat─â de o alimenta╚Ťie insuficient─â. [Gen. -iei. / cf. fr. inanition, it. inanizione, cf. lat. inanitio].
INAN├Ź╚ÜIE s. f. sl─âbiciune fizic─â provocat─â de o nutri╚Ťie insuficient─â. (< fr. inanition, lat. inanitio)
INAN├Ź╚ÜIE f. Sl─âbiciune fizic─â extrem─â, provocat─â de lipsa cronic─â de hran─â sau de unele defecte mari ├«n asimilarea hranei. [G.-D. inani╚Ťiei; Sil. i-na-ni-╚Ťi-e] /<fr. inanition, lat. inanitio, ~onis
inani╚Ťi(un)e f. sl─âbiciune cauzat─â din lips─â de nutriment: a muri de inani╚Ťiune.
inani╚Ťi├║ne f. (lat. inanitio, -onis, d. inanire, a face vid, inanis, vid). Sl─âbic─şune cauzat─â de foame: a muri de inani╚Ťiune. ÔÇô Ob. -├ş╚Ťie.

Inani╚Ťie dex online | sinonim

Inani╚Ťie definitie

Intrare: inani╚Ťie
inani╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e; mf. in-