Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru inalienabil

INALIEN├üBIL, -─é, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care nu poate face obiectul unui act de ├«nstr─âinare. [Pr.: -li-e-] ÔÇô Din fr. inali├ęnable.
INALIEN├üBIL, -─é, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care, potrivit legii sau voin╚Ťei p─âr╚Ťilor, nu poate fi ├«nstr─âinat. [Pr.: -li-e-] ÔÇô Din fr. inali├ęnable.
INALIEN├üBIL, -─é, inalienabili,-e, adj. Care nu poate fi ├«nstr─âinat. Fiecare popor are dreptul suveran ╚Öi inalienabil de a-╚Öi or├«ndui via╚Ťa conform propriei sale voin╚Ťe, f─âr─â nici un amestec dinafar─â. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2533. ÔÇô Pronun╚Ťat: -li-e-.
!inalienábil (i-na-li-e-/in-a-) adj. m., pl. inalienábili; f. inalienábilă, pl. inalienábile
inalienábil adj. m. (sil. mf. in-) alienabil
Inalienabil Ôëá alienabil
INALIEN├üBIL, -─é adj. Care nu se poate ├«nstr─âina. [Pron. -li-e-. / cf. fr. inali├ęnable, it. inalienabile].
INALIEN├üBIL, -─é adj. (despre bunuri, propriet─â╚Ťi, drepturi) care nu poate fi ├«nstr─âinat. (< fr. inali├ęnable, lat. inalienabilis)
INALIEN├üBIL ~─â (~i, ~e) jur. (despre bunuri materiale, drepturi) Care nu poate fi ├«nstr─âinat, v├óndut. [Sil. in-a-li-e-] /<fr. inali├ęnable
inalienabil a. care nu poate fi înstrăinat, vândut sau dat: bunurile dotale ale minorilor și interzișilor, sunt inalienabile.
*inalien├íbil, -─â adj. (d. alienabil; fr. -able). Care nu se poate aliena (vinde sa┼ş da).

Inalienabil dex online | sinonim

Inalienabil definitie

Intrare: inalienabil
inalienabil adjectiv
  • silabisire: in-