Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru inactivare

INACTIV├ü, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face s─â devin─â inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face s─â nu reac╚Ťioneze; a neutraliza. ÔÇô Din fr. inactiver.
INACTIV├üRE, inactiv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a inactiva ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. inactiva.
INACTIV├ü, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face s─â devin─â inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face s─â nu reac╚Ťioneze; a neutraliza. ÔÇô Din fr. inactiver.
INACTIV├üRE, inactiv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a inactiva ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. inactiva.
inactiv├í vb., ind. prez. 1 sg. inactiv├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. inactive├íz─â
inactiváre s. f., pl. inactivări
INACTIV├ü vb. (CHIM.) a inactiviza. (A ~ o substan╚Ť─â activ─â.)
INACTIV├üRE s. (CHIM.) inactivizare. (~ unei substan╚Ťe active.)
INACTIV├ü vb. I. tr. A face ceva s─â devin─â inactiv, s─â nu poat─â reac╚Ťiona; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. [Cf. fr. inactiver, it. inattivare].
INACTIV├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a inactiva ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Suprimare a unei activit─â╚Ťi; (spec.) suprimarea activit─â╚Ťii unui agent biologic printr-un factor fizic sau chimic. [< inactiva].
INACTIV├ü vb. tr. a face inactiv, s─â nu poat─â reac╚Ťiona; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. (< fr. inactiver)
INACTIV├üRE s. f. ac╚Ťiunea de a inactiva. ÔŚŐ suprimare a ac╚Ťiunii unei substan╚Ťe toxice asupra organismului; neutralizare. (< inactiva)
A INACTIV├ü ~├ęz tranz. (agen╚Ťi patogeni) A face s─â se inactiveze; a neutraliza. /<fr. inactiver
A SE INACTIV├ü pers. 3 se ~e├íz─â intranz. (despre agen╚Ťi patogeni) A deveni inactiv; a se neutraliza. /<fr. inactiver

Inactivare dex online | sinonim

Inactivare definitie

Intrare: inactiva
inactiva verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: inactivare
inactivare