INABORDÁBIL, -Ă, inabordabili, -e, adj. Care nu poate fi abordat; inaccesibil, neabordabil. – Din fr. inabordable.

INABORDÁBIL, -Ă, inabordabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi abordat; inaccesibil, neabordabil. – Din fr. inabordable.

INABORDÁBIL, -Ă, inabordabili, -e, adj. Care nu poate fi abordat, de care nu te poți apropia, inaccesibil. Deasupra, la vreo zece metri, într-unul din pereți e o gaură. O altă galerie, inabordabilă acum. BOGZA, A. Î. 173. Tovarășii mei de masă pronunțau... nume de scriitori și reviste... care mă fascinau ca toate lucrurile inabordabile. CAMIL PETRESCU, P. 43.

!inabordábil (i-na-/in-a-) adj. m., pl. inabordábili; f. inabordábilă, pl. inabordábile

inabordábil adj. m. (sil. mf. in-) abordabil

INABORDÁBIL adj. v. inaccesibil.

INABORDÁBIL adj. v. exagerat, excesiv, exorbitant, mare, ridicat, scump.

Inabordabil ≠ abordabil

INABORDÁBIL, -Ă adj. Inaccesibil; la care nu se poate ajunge. [Cf. fr. inabordable].

INABORDÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi abordat; inaccesibil. (< fr. inabordable)

INABORDÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) și fig. Care nu poate fi abordat; de neabordat; inaccesibil. O trecere ~ă. O teorie ~ă. 2) Care depășește cu mult limita normală; extrem de mare; exorbitant. Preț ~. [Sil. in-a-] /<fr. inabordable

inabordabil a. 1. ce nu se poate aborda: țărm inabordabil; 2. fig. de fire supărăcioasă: om inabordabil.

*inabordábil, -ă adj. (fr. inabordable, d. aborder, a te apropia de, d. bord, margine, copastie, bord). Barb. Inaccesibil, de care nu te poțĭ apropia. Fig. Supărăcĭos, morocănos: om inabordabil.

INABORDABIL adj. inaccesibil, neaccesibil, (rar) neabordabil.

inabordabil adj. v. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. MARE. RIDICAT. SCUMP.