inăriță definitie

11 definiții pentru inăriță

INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in2; țintar (2) (Carduelis flammea). – In2 + suf. -ăriță.
INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in2; țintar (2) (Carduelis flammea). – In2 + suf. -ăriță.
INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică cu penele de culoare castanie, care se hrănește mai ales cu semințe de in (Carduelis flammea flammea); țînțar.
inăríță (pasăre) s. f., g.-d. art. inăríței; pl. inăríțe
inăríță s. f., g.-d. art. inăríței; pl. inăríțe
INĂRÍȚĂ s. (ORNIT.) 1. (Carduelis flammea) (reg.) țintar, pasărea-inului. 2. inăriță-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu.
INĂRÍȚĂ ~e f. Pasăre migratoare, de talie mică, din familia fringilidelor, având penajul castaniu pe spate, roșu pe frunte și roz pe piept, care se hrănește mai ales cu semințe de in. /in + suf. ~ăriță
inăriță f. plantă ale cării frunze seamănă cu ale inului (Linaria).
inăríță f., pl. e (d. in). Bucov. Suspect. O păsărică din neamu scatiuluĭ (fringilla linária). Ban. (Șez. 32, 111). O plantă care seamănă cu inu. V. inariță.
INĂRIȚĂ s. (ORNIT.) 1. (Carduelis flammea) (reg.) țintar, pasărea-inului. 2. inăriță-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu.
INĂRÍȚĂ (< in) s. f. Pasăre mică, migratoare, din familia fringilidelor. cu capul roșu, gușa neagră și pieptul roz (Acanthis flammea); i. roșie. Cuibărește în N Europei și al Asiei. I. polară trăiește în ținuturile de tundră din N Europei și Asiei. Identificată și în România.

inăriță dex

Intrare: inăriță
inăriță substantiv feminin