IMUTÁBIL, -Ă, imutabili, -e, adj. Imuabil. – Din lat. immutabilis.

IMUTÁBIL, -Ă, imutabili, -e, adj. (Rar) Care rămâne veșnic același, care nu se schimbă; permanent, constant, imuabil. – Din lat. immutabilis.

imutábil adj. m., pl. imutábili; f. imutábilă, pl. imutábile

imutábil adj. m. mutabil

IMUTÁBIL, -Ă adj. Imuabil. [< lat. immutabilis].

IMUTÁBIL, -Ă adj. imuabil. (< engl. immutable, lat. immutabilis)

*imutábil, -ă adj. (lat. immutabilis). Care nu se poate muta, de nestrămutat. Adv. În mod imutabil.